Interviu cu un "vampir"

R: Ce te caracterizează?

V: Optimismul și veselia. De fapt, dacă mă gandesc mai bine cred că tristețea și lacrimile.

R: În ce te regăsești?

V: În tot ceea ce e frumos: muzică, poezie, teatru, pictură... De fapt nu, cred că mă regăsesc în natură. Da, în cerul înnourat, în furtunile aprige, în mările spumegânde și în pietrele solitare.

R: Ești trist?

V: Nu, nu vezi că râd?

R: Și de ce-ți curg lacrimile?

V: Pentru că sunt vampir. (râde diabolic)

R: Apropos, de ce ți se spune "vampirul"?

V: Pentru ca sunt ca o invenție, ca o poveste sângeroasă, sunt sufletul din spatele aparențelor, sunt chipul din spatele măștilor, sunt lacrimile din spatele poeziilor si loviturile din spatele dansurilor.

R: Deci ești trist!

V: Se poate, dar mă tratez.

R: Cu ce?

S: Cu sânge!

Sfârşitul unei zile, vineri 12 (nu 13)

V-aţi întrebat vreodată ce fac două tipe închise într-o cameră, una dezbrăcată complet, cealaltă învârtindu-se cu ceară fierbinte în jurul ei? Perverşilor, nu este ceea ce pare, chiar dacă de afară se aud ţipete şi interjecţii de genul: ahhh, îhhhh, ţţţţîîîîîî, ohhhhh sau expresii de genul: "acum ţi-o trag", "desfă-ți picioarele", "întoarce-te cu fundul în sus", "arde?", "mai dă-mi şi aici cu ulei", etc. Ei bine, dragilor, nu este un test de anduranţă la "torturi" fizice, ci doar o banală epilare. Moment prielnic pentru bârfe şi bancuri de genul:

Două studente blonde:
- Fată, tu în ce an eşti?
- Eu sunt în 2012, fată! Tu?

Sau:
Care-i definiția fidelitatii? Răs: Ratarea unei ocazii. ...

Sau:
Viața e tristă, în schimb salariul e hazliu... :))

Sau:
Anunț matrimonial:
'Caut soție.'
Mii de răspunsuri:
'Alege-o pe-a mea!'

Da, la coafor se spun bancuri, se află noutăţi mondene, te documentezi despre descoperile tehnice incredibile, premiile Nobel sau cât mai costă kilogramul de cartofi, toate pe fondul unei insuportabile dureri de păr smuls de pe ultimul milimetru de piele.

Dar partea palpitantă este atunci când se creează încurcături.

Aveam întâlnire la coafor cu colega mea de birou. De câteva luni aşteptam această zi ca să facem curăţenie la birou. Planul era să venim la noi cu cârpe, detergenţi, bureţi, lavete şi după ce ne aranjăm să mergem la birou ca să facem curăţenia generală din timp programată. Și totuși ceva ne-a făcut să ezităm. Și ne-am razgândit. Drept urmare colega mea a plecat de la coafor înainte să termin eu tortura cu epilatul, dar mi-a zis: ți-am lăsat punga cu detergenții și cârpele lângă geantă. Și a plecat... Eu am rămas...

Când am plecat și eu, peste multe ore, am luat punga, dar nu cea de lângă geantă, ci ALTA.

Am avut curiozitatea să vad ce e este în ea, am văzut ceva roșu și lucios, da-s blondă, nu am percutat...

Peste câteva ore, adevărata posesoare a pungii, o altă clientă, m-a sunat că-și vrea rochia de nuntă înapoi. I-am înapoiat-o pe la 11 noaptea, la un colț de stradă, în întuneric, ca traficanții. Doar nu era să spăl pe jos cu cârpe din matase roșie...

Minciună versus promisiune deşartă

           

          Cineva îmi spunea că o bună tehnică de a vinde o prostie care nu face doi bani este de a o prezenta într-o aură promiţătoare, iluzorie, adică de a o pune lângă ceva teoretic gratuit. Îţi vând acest pix cu 300 lei, însă uite îţi dau 3 creioane (cu mină HB), o ascuţitoare (neascuţită) şi o gumă de şters roză (care nu şterge, doar spoieşte) gratuit. În realitate toate cele 6 produse nu fac decât 150 lei, să zicem. Îţi dai seama? Mai primeşti încă 5 produse gratuite. Oauuuuu! (Am fost o elevă bună, nu-i aşa?)

            Cam aşa este şi cu promisiunile deşarte. Haide, fă-mi proiectul acesta - acum pentru că n-am bani, pe x lei, urmând să-ţi mai aduc încă 10 pe xxx lei. Aşteaptă-mă azi 2 ore, că de mâine nu mai întârzii nici 5 min. Haide, dă-mi o ţigară acum, mâine îţi cumpăr eu un pachet. Şi tot aşa. Despre promisiuni deşarte într-o relaţie, într-o iubire, într-o prietenie vreau acum să vorbesc. Poate nu sunt atât de evidente, poate sunt adevărate uneori, doar un pic deformate, dar sunt la fel de iluzorii ca  primele şi rănesc cumplit. Pentru că nu mai este vorba că ai pierdut o sumă de bani, ci te fac să-ţi pierzi încrederea în oameni, optimismul, veselia, pofta de viaţă şi în final încrederea în tine.
            Sunt câteva clisee pe care, atunci când le crezi, eşti în al nouălea cer, însă când le conştientizezi adevărată “traducere”, te prăbuşeşti:

- bineînţeles că te iubesc, dar nu atât cât meriţi tu sau nu aşa cum ţi-ai dori = câteodată mă exasperezi cu asemenea întrebări
- aşteaptă-mă că vin si te iau cu mine pe lună = de-ai şti câte treabă am, îmi este imposibil să ajung
- te voi suna eu atunci când voi avea un pic de timp = poate doar dacă mă voi plictisi cumplit
- am avut îngrozitor de multă treabă la birou, dar când ajung acasă te scot în oraş = am luat deja masa cu colega mea, o să cad lat de oboseală când voi ajunge acasă
- şedinţa s-a prelungit, dar promit că vom face dragoste = am fost la o bere cu băieţii, numai de sex nu-mi arde mie
- unde merg nu este semnal la mobil sau internet, dar voi face tot posibilul să găsesc o modalitate de vorbi cu tine = chiar n-am chef să-ţi mai scriu/vorbesc şi zilele acestea

             N-are semnal la telefon, nu are internet, nu are timp, nu poate, e obosit, îi este rău? Toate sunt poveşti. Poveşti care te fac să speri că într-o zi va fi al tău şi tu al ei, definitiv, pana la moarte! Dar nu-ţi face vise. Este doar o iluzie totul. Cel care îţi face promisiuni deşarte, cel care te lasă să visezi când ştie că nu te iubeşte, cel care te trece neîncetat din agonie în extaz şi invers, este mai periculos decât un mincinos. Si nu este numai pentru tine. Aceleasi povesti le mai spune la inca 3-4 femei. Mincinosul îţi vinde un pix prost spunându-ţi că scrie singur, vei da bani mulţi pe un obiect de calitate proastă, dar de care ai nevoie oricum. Vânzătorul de iluzii îţi va vinde multe obiecte de care nu ai nevoie, convingându-te că-ţi sunt indispensabile şi promiţându-ţi că-ţi vor schimba viaţa.
           
             Tu ce preferi: o minciună sau o promisiune deşartă? Eu personal prefer prima variantă. Evident, adevărul este pe primul loc, însă nu despre el era vorba în această propoziţie. :)

Bărbatul frumos din ceară

Nu am fost o adolescentă normală și asta pentru ca nu m-am putut îndrăgosti și eu de un băiat/bărbat la care mi-ar fi fost imposibil să ajung. Nu am idolatrizat niciun cântăreț, niciun actor, niciun, niciun... Nu aș fi leșinat garantat nici la un concert de-al lui Michael sau Bon Jovi, deși îi ascultam cu plăcere. Dacă m-ai pune să descriu idealul frumuseții feminine aș înșira imediat câteva nume celebre (actrițe de regulă). Dar la bărbați... hmmm, mi-ar fi greu să mă decid. Niciunul nu-mi pare suficient de frumos. Există totuși doi actori destul de doriți care nu m-au lăsat rece nici pe mine. Unul dintre ei este acesta și-i stă bine cioplit în ceară.
Pentru al doilea trebuie să-l intreb pe soțul meu, nu pot să-i rețin numele. :))

Rochie de gală

Chiar mă gândeam ce rochie mai specială să-mi pun în seara aceasta la teatru. Întâmplător am dat peste "MTV Europe Music Awards 2011".  Tocmai urca pe scenă Lady GaGa îmbrăcată într-o rochie desprinsă din filmele SF. Ar fi interesantă o astfel de rochie pentru că nu ți-ar mai observa nimeni depunerile de grăsime, celulita și mai ales nu ți-ar vedea fața tristă sau cearcănele vineții. O rochie excelentă și pentru o întâlnire romantică cu iubitul în parc noaptea, sub privirea discretă a extratereștrilor.

Părul lupului

Din copilărie am visat să fiu blondă cu ochii albaştri. Îmi amintesc că aveam doar 10 ani când mi-am spus: când voi fi mare o să fiu blondă, cu părul lung şi dacă se va inventa ceva o să-mi transform culoarea ochilor în albastru. Acum se pare că am ajuns în sfârşit mare...

Dar nu vă speriaţi. Sunt tot eu, aceeaşi! Mi-am schimbat doar părul, nu şi năravul!

10 drame ale femeilor pe care bărbaţii nu le pot înţelege

O zi sau o perioada proastă pentru o femeie începe cu o "dramă".

Locul 10: îmi stă părul groaznic!

Rezolvare în 30 minute: feon, perie, fixativ

Locul 9: mi-a ieşit un coş pe nas!

Rezolvare în 2 minute: stoarcere (scuze: extracţie comedom), fond de ten, pudră

Locul 8: nu mă mai încap blugii de acum 5 ani!

Rezolvare în 45 minute: probează încă 3 perechi de pantaloni cu 7 bluze. Ultima opţiune: o fustă largă.

Locul 7: se văd ridurile de la ochi

Rezolvare în 10 minute: corector anti-rid, fond de ten, pudră, machiaj, accent cu maskara pe gene, gloss pe buze

Locul 6: mă strâng pantofii - cu toc foarte înalt pe care am dat 200 euro - la cea mai tare petrecere din viaţa mea

Rezolvare instantanee: rezistă cu stoicism până leşină

Locul 5: s-au strâns multe depozite de grăsime (pe şolduri, coapse, burtă şi prin alte locuri esenţiale)

Rezolvare în câţiva ani sau câteva luni, proporţional cu cantitatea de grăsime depusă: slăbire prin înfometare îndelungată pentru că alergatul, bicicleta, înotul sau orice alt sport slăbesc inima

Locul 4: toate genţile sunt demodate

Rezolvare în câteva ore: direcţia Mall -> cardul epuizat

Locul 3: nervi, lacrimi fără motiv, dureri de burtă, stare de vomă, cearcăne, balonare (lunar)

Rezolvare în 3-7 zile: calmante, ceaiuri, certuri cu cei care nu ne înţeleg starea, odihnă la pat

Locul 2: stări neînţelese nici chiar de noi, mâncat execiv, dureri, vomă, oboseală, depresii, treceri bruşte de la râs isteric la plâns epuizant, pofte

Rezolvare în 7-9 luni: naşterea (altă dramă)


Peste tot ceea ce am enunţat mai sus se poate trece, cu mai mult sau cu mai puţin efort, cu urmări mai mult sau mai puţin grave. Peste "drama nr. 1" însă, se trece foarte, foarte greu.

Locul 1: s-a rupt o unghie. Asta chiar este o tragedie cumplită.

Va rugăm dragii noştri, iubiţi-ne grase, slabe, urâte sau frumoase, cu riduri sau fără, cochete sau cu basma pe cap. Dar vă rugăm, înţelegeţi-ne dramele existenţiale prin care suntem nevoite să trecem, doar pentru că suntem...FEMEI. Suntem femeile voastre. Cele mai dragi!

Dalia

Da, îmi plac florile. Normal. Dar nu sunt mironosiţa care spune că poate fi definitiv cucerită cu un buchet de trandafiri roşii. Sau şi mai rău, cu o orhidee închisă într-o cutie de plastic, cu codiţa înghesuită în sticluţa cu aşa-zisa soluţie minune care păstrează floarea proaspătă timp îndelungat.

Mie îmi plac daliile. Sunt înnebunită după ele. Dacă aş fi avut o fată, ghinionul ei, i-aş fi pus numele Dalia şi nu Daria cum e la modă.

Sunt multe specii de dalii, dar mie-mi place doar una. Aceasta:

Vedeţi? Cât este de frumoasă! Este o floare puţin pretenţioasă, iubeşte deopotrivă soarele şi umbra, seceta şi ploaia. Petalele ei sunt cărnoase, iar grenaul din ele in degrade spre alb ii conferă o tentă regală. Floarea grasă o face atât de senzuală. Tulpina lungă susţine bine ghemul florii, pare puternică prin grosimea ei, dar pe interior este extrem de fragilă. Dalia se adaptează aproape oricărui tip de sol, iar cu o îngrijire atentă poate deveni regina grădinii tale.

De-asta o iubesc la nebunie!

Sa slăbim, sa slăbesc cu pastile de slabit!

Cred că aţi văzut, m-am înscris şi eu pe www.blogmoney.com şi printr-o întâmplare, am fost aprobată pentru o campanie. Şi cum nu se putea mai bine, este vorba despre o campanie pentru produse de slăbit. Excelent, mi-am zis, sunt cea mai în măsură să vorbesc despre asta.

În ultimele 6 luni am ajuns la performanţă de -13 kg. Nu vreau să mă opresc aici. Mi-am propus să ajung la 55 kg. Sper că voi reuşi să ating ceea ce mi-am propus.

Nu sunt foarte mândră de realizarea mea, însă sunt oarecum mulţumită că am reuşit şi atât şi mi-am spus, că dacă tot voi fi plătită pentru asta, să va împărtăşesc şi vouă secretul, marele secret. :))

Iată:
- nişte pastile de slabit din ingrediente naturale pe bază de hoodia, garcinia, fucus, fibrulina, ceai verde
- ceai cât se poate de mult: ceai verde, soc, ceai anti-adipos, ceai pentru slăbit
- apa, minimum 2 litri/zi
- în loc de o masă nişte tablete de slabit
- puţină mişcare, 1-2 ori/săptămâna: bicicletă, dans, role, mers pe jos, ping-pong
- electrostimulare, vacuum, împachetări şi masaj - în puţinele daţi când pot ajunge la salon
- mese mici, sărace în calorii sau chiar deloc

Nu recomand pastile de slabit pe bază de substanţe chimice, care distrug ficatul, dar recomand cu căldură pastile de slabit naturale, pe bază de plante. Şi bineînţeles, puţină mişcare şi puţină voinţa în abţinerea de la dulciuri. Eu le-am incercat si cred ca sunt singurele care va pot ajuta sa slabiti usor, natural si fara sa va distrugeti sanatatea. Şi veţi vedea, totul devine din ce în ce mai simplu cu fiecare zi trecută şi mai ales cu fiecare kilogram pierdut. Succes!

Ce găseşti în geanta unei femei

De multe ori m-am decis să-mi fac curăţenie în geantă. De fiecare dată m-am răzgândit imediat ce am desfăcut fermoarul.
Se zice că nu-i frumos să umbli în geanta unei femei. Pentru că aşa cum este la ea în geantă, este şi în viaţa ei. Este adevărat?
Iată ce poţi găsi la mine-n geantă:

* pentru înfrumuseţare:
- ruj (diverse forme şi culori, rezistent la transfer, gloss, transparent, strugurel, etc), rimel (rezistent la apă, de volum, de lungit genele), creioane de buze (asortate pentru diferitele rujuri), dermatograf negru
- forfecuţă de unghii, forfecuţă cuticule
- şerveţele demachiante
- câteodată ojă şi acetonă
- oglindă (obligatoriu cu farduri încorporate)
- elastice de păr, diverse culori
- clamă păr transparentă (să meargă cu orice îmbrăcăminte)
- 1-2 pensete (una mai proastă, una mai bună)

* pentru activitatiile mele "intelectuale" şi nu numai
- ruletă 5 m
- aparat foto
- creioane, pixuri (niciodată nu le găsesc prin geantă când le caut, tot timpul împrumut)
- capsator
- câteodată perforator
- port-vizit
- multe cărţi de vizită, nici nu mai ştiu ale cui
- agendă (de multe ori o uit acasă)
- ciorne cu schiţe, măsurători, etc (rezultatul muncii mele când uit să-mi iau agendă)
- memo-stickul

* pentru igienă
- şerveţele intime
- deodorant solid
- parfum, spray, parfum, parfum, parfum (diverse mărimi şi arome)
- cremă de gălbenele (am coatele iritate de la statul la calculator)
- ... cu aripioare (normal şi de zi)

* pentru contabilitatea firmei
- facturi de plătit
- facturi plătite, pe care nu le-am dat la timp contabilei
- bonuri de benzină
- bonuri de taxi
- facturi de cumpărături
- digipass-ul
- hârtiuţe pe care am trecut ce trebuie să fac

* pentru vicii
- brichetă (n-o găsesc când o caut, dar sigur am. Imi amintesc când am pus-o)
- ţigări nu ţin în geantă, pentru că dăunează grav sănătăţii

* pentru pisici
- carneţele de sănătate (nu le-am mai scos de când am fost cu ele la doctor)

* obiecte indispensabile
- ochelari de soare (1, 2 sau 3 perechi)
- cheile (dublurile, pe celelalte le-am pierdut)
- portofel de mărunţiş
- cardul (e tot timpul gol, nu ştiu de ce-l mai ţin)
- buletin, permis
- încărcătoare telefoane
- telefoanele (n-am decât 2)
- gumă de mestecat
- portofelul (şi el burduşit bine cu de toate)

* ocazional
- periuţa, pasta de dinţi, bikini, un sutien (pentru când merg la vâlcea)
- carneţelul lui bogdan când merg cu el la controlul periodic

* ce nu folosesc, dar le am în geantă, preventiv:
- ceară de păr
- bijuterii
- un ceas fără baterie (este şi în poza de pe blog, atunci mergea)
- nişte baterii de la fostul aparat foto (cred că sunt consumate, dar le ţin ca să le verific cândva)

Încă mai încap şi alte noi obiecte la mine-n geantă. Niciodată nu-i suficient. Pe lângă geantă mai port după mine o pungă în care îmi plimb proiectele pe care trebuie să le fac, de acasă la birou şi invers. Ca la ţară.

Chinurile slăbirii

După ce trece prin chinurile facerii, femeia, săraca, ajunge la chinurile slăbirii. De ce trebuie să se îngraşe o femeie după ce naşte? A ajuns la o greutate considerabilă. A trecut destul de mult timp de când a născut şi lumea încă o mai întreabă: "în ce luna sunteţi"? Sau şi mai grav: "sunt gemeni?" Poţi răspunde fâstâcită, ca să te scuzi repede: nu sunt gravidă, dar tocmai am născut. Dar dacă te întreabă: "şi câte săptămâni are bebeluşul?".

Poţi să-i zici că are un an, sau doi, sau cinci? Te faci că n-ai auzit şi fugi, fugiii, poate mai dai 100 gr jos. Ajunsă acasă, îţi întrebi cu drăgălăşenie soţul: îţi place de mine aşa cum sunt? Şi soţul îţi răspunde politicos, cu gândul în altă parte: bineînţeles, te iubesc aşa cum eşti. Te simţi bine pentru o clipă, dar ştii că te minte. Doar l-ai văzut cum se uită la secretară de 19 ani, care nu e nici frumoasă, nici deşteaptă, dar este foarte slabă. Te închei din ce mai greu la şireturi, e imposibil să te epilezi singură, îţi cumperi haine din ce în ce mai mari. Hainele dinainte de sarcină nu mai ştii pe unde sunt. Unele le-ai dat cadou, doar ştii că n-o să mai încapi niciodată în ele. În fiecare duminică ţi-ai propus să începi o cură de luni, însă luni tocmai ai primit o cutie de bomboane delicioase.

Şi le mănânci, doar nu vrei să se strice. Orice cură a ţinut 2 zile, orice abonament la sală, bazin, aerobic, dansuri, etc l-ai aruncat la expirare cu doar 1 sau două şedinţe făcute. În pragul depresiei, te hotărăşti: mă duc la un salon de înfrumuseţare. Fără să ştii ce te aşteaptă acolo.

De vreo două săptămâni m-am hotărât şi eu să încep lupta cu kilogramele. A trecut deja un an decând am născut şi n-am reuşit să dau jos nici măcar 1 kg. Curele de câte două zile ţinute n-au avut niciun efect. La aerobic mi s-a părut prea greu şi ineficient. La bazin era apa prea rece. Stadionul e prea departe ca să alerg în jurul lui. Şi la toate acestea se adaugă ciocolata, care este incredibil de bună.

Prin urmare m-am înscris la un program personalizat de slăbire, unde-mi este monitorizată greutatea zilnic. Primesc un mail, eu intru şi-mi completez kilogramele. Simplu, nu? Apoi mi-am cumpărat de vreo 3 mil lei nişte pastile minune care intră în reacţie cu grăsimile mâncate şi te ajută să mergi la wc de vreo 10 ori pe zi. După ce nu-ţi mai simţi fundul, renunţi să mai mănânci gras ca să-şi facă efect pastilele. Acum iau alte pastile, naturiste de data aceasta, care-ţi fac multă sete. Beau apă de parcă n-aş fi băut de 2 săptămâni. Şi de vreo 3 zile merg la salonul de înfrumuseţare corporală, dacă mai poate fi înfrumuseţat ceva. Ce fac acolo? Iată:

1. Vine o tipă, te umple de fire pe tot corpul şi dă drumul la curent. Timp de 45 de minute stai imobilizată pe un pat şi accepţi cu îndârjire să-ţi tremure toţi muşchii de parcă ai avea parchinson. E neplăcută senzaţia, dar suferă grasă la slăbire.

2. După şedinţa de curentare urmează cea de topire. Vine o tipă, te dă cu un meclem pe tine, maro la culoare, ca o ceară. Apoi te înfăşoară ca o mumie în multe pungi după care te bagă într-o pătură electrică bine încinsă. Cam la vreo 80 de grade. Te infofoleste bine ca să nu poţi să fugi. Şi te lasă să fierbi în suc propriu. Cât? Doar 1 oră. Nu poţi dormi, că-i prea cald. Nu poţi să te ridici. Dacă vrei să ieşi o strigi pe tipă, care vine şi se uită diabolic la tine şi-ţi comandă rânjind: mai stai să se topească şunca. Şi stai că deh, eşti grasă.

3. După ce-ai fiert bine vine o altă tipă bine făcută, te întinde pe un pat dezbrăcată şi începe să te frământe cu toată forţa ei cu care a fost dotată. Te trage, te apasă şi nu poţi să zici "au", că doar aşa se sparge celulita. Te ridici învineţită, dar ce contează. O să arăţi bine în scurt timp.

4. Ultima încercare este aparatul cu vibraţii orizontale, nu verticale cum vă închipuiaţi. Stai în picioare pe el şi-ţi bagă nişte vibraţii în tine de parcă ai fi într-o maşină de uscat rufe prin centrifugare. Cu creierii zgâlţâiţi bine, te dai jos pe 7 cărări, ca după o cruntă beţie.

La sfârşitul acestei torturi pleci acasă ameţită, dar cu câţiva centimetri în minus. (Oare?).

E, cum e? Mai vrea cineva să slăbească?

P.S. În încheiere va las să vă delectaţi cu câteva fotografii grăitoare. Bine că nu-s reale. :)