Ţi-am căutat paşii prin nisip, dar spuma albicioasă ţi i-a şters înainte de a-i vedea eu...
te-am strigat dar valul spart pe malul fierbinte te-a asurzit chiar în timp ce eu ţi-aş fi ascultat răspunsul
te-am regăsit din amintiri în firicele de nisip, dar briza, aşa de plăpândă cum e, te-a purtat în zare...
ţi-am privit chipul, dar soarele ţi l-a topit putin timp înainte de-a ţi-l impregna în mintea mea
Nu eşti prin nisipuri, nu-ţi întinzi trupul printre scoici sparte şi alge leneşe, uscate de vânt la mal
nu aluneci pe pielea mea odată cu valul călduţ de iulie
nu-ţi primesc îmbrăţişarea printre raze fierbinţi ce-mi desenează forme roşiatice pe piele
Totuşi ţi-am strâns într-un melc puţină lumină sărată, ţi-am presărat pe el miros colorat de vară, l-am tăvălit prin nisip strălucitor şi ţi-am adus în suflet bucăţică de mare fermecată.
O vrei?
.jpg)
