Frumoasă ești

 

Frumoasă ești

Ca o lumină

Aprinsă într-un stingher cotlon

Frumoasă ești ca o speranță

Și prețioasă

Precum de aur un filon

Frumoasă ești ca orhideea

Lila și movă și suavă

Frumoasă ești

Precum scânteia

Fierbinte,

Stârnită parcă dintr-o lavă

Frumoasă ești ca nemurirea

Ce zace-acuma între noi

Ca un sărut ce zămislește

În suflete fluturi și flori

Scrisoare nescrisă

 

Aș fi vrut să-ți scriu

Să încep cu “dragul meu,

Eu sunt bine...”

Să-ți mărturisesc în scrisoarea mea

Că mirosul algelor înghețate

Pe nisipul violet

Încă stăruie în porii pielii mele

Și în părul răvășit de briză

Aș fi vrut să-ți reamintesc

Prin cuvinte

Prin litere aranjate caligrafic

Pe foaia dictando

Cu cerneală mov

Apusul acela resemnat

Ce ne-a fost martorul

Ultimei nopți de atingeri

Aș fi vrut să-ți desenez

Din nou și nou

Vioara ce mi-a scrijelit sânii

Într-un nestemat poem

De iubire

Aș fi vrut să-ți cant toate acestea

Într-un singur vers

Într-o ultimă scrisoare...

Dar ți-am rătăcit adresa

Ce-ar fi trebuit trecută pe plic...