luni, 31 decembrie 2012

Îmbrăţişarea ta


când păsările nopții s-au cuibarit sub stele
şi gâzele hibride în sol au înlemnit
când paşii mei nesiguri s-au răzvrătit din piele
un vis ciudat, idilic, în minte-a încolţit

secunde de tăcere, minute de-ndoială
apoi zile de vorbe şi luni de așteptare
m-au tras pe drumul tău fără de şovăială
cu ochii plini de lacrimi am prins a ta chemare

şi te urmez iubite, credinţa mi-este oarbă
ştiind că al tău suflet mi-e singura salvare
căci dup-atâta trudă, războaie, foc şi spadă
încep să prind iar viață în a ta-mbrăţişare

duminică, 30 decembrie 2012

Bilanţ 2012


Probabil că este primul an în care nu mai vreau să trag linie ca să fac bilanţul. Nu mai vreau nici măcar să pun pe blog acel sondaj prin care să aflu cum v-a mers în 2012. Prea mult m-a interesat de alţii şi prea puţin de mine. De aceea articolul de sfârşit de an este foarte scurt.

Vă urez un an nou mai bun, mai spornic, mai uşor. Felicitarea este pictată de fiul meu cel mare, Bogdan.

La mulţi ani!

sâmbătă, 29 decembrie 2012

Renaştere


sterilă ți-e noaptea de vise răzleţe
şi ziua ți-e seacă de gânduri măreţe
secate ți-s lacrimile amare prin care
uitai de nevoi şi sperai prin visare

pierdută-i din tine dorința de viață
uitate-n cotloane sunt dor şi speranță
iubirea în care crezut-ai pripit
ca gheaţa sub soare ți s-a topit

să-ți nasc eu dorința? cum aş putea?
căci dragostea mea e moartă şi ea...
nu sunt zeiţă, nu pot reinvia,
dar pot să îți dau din suflarea mea!

ia-mi răsuflarea, inspir-o cu foc
şi glasul meu vocii tale îi va sta-n loc
şi visele tale frumos îţi vor creşte
revino-ți în mine, acum doar iubeşte!

miercuri, 26 decembrie 2012

Iarnă veche de nouă primăvară



Ţurţuri de gheaţă translucidă
se înfig în mine ca acele într-o păpuşă voodoo
gerul acesta cumplit
mi-a însângerat tălpile chiar prin bocancii îmblăniţi
iar palmele parcă-mi scapără flacări
prin pielea crăpată de viscol

potecile acestea pline de zăpada
împrăştiată bezmetic de vânturile nemiloase
mă împiedică să înaintez
caii saniei s-au adăpostit
renegându-şi stăpâna rătăcită
iar ţurţurii continuă să cadă
frângându-se din mijlocul lor

unde este focul promis, din soba pocnind de căldură
şi unde este vinul fiert cu aburii lui năucitori?
şi magia iernii?
şi frumuseţea pădurilor îngheţate?
dar nebunia săniuşului ca în copilărie
şi soarele acela cu zâmbetul crispat, dar cald?

Secundele-mi îngheţate aşteaptă
prima rază călduţă
pentru a purcede voioase într-o nouă primăvară


 

Concurs

Azi dupa ora 12 p.m., respectiv la ora 00.01 începe votarea la concursul de creaţii literare "Nopţi Magice în Miez de Iarnă!" - http://www.mostwantedblog.org/2012/11/06/nopti-magice-miez-de-iarna-editia-2012/

Pentru că forma de vot este comentariul în care trebuie nominalizate 3 articole şi pentru că publicul a cerut, am mai înscris un articol, cel de la nr. 41. Prin urmare pentru cei care vor să mă voteze, articolele mele sunt cele de la poziţiile:

- 1: Fulgii fermecati: http://regina25.blogspot.ro/2011/12/fulgii-fermecati.html

- 2: Poveste fara sfarsit: http://regina25.blogspot.ro/2011/12/poveste-fara-sfarsit.html

- 41: Povestea lui Mos Craciun: http://regina25.blogspot.ro/2012/12/craciun-fericit.html

Votul se face pe situl concursului - http://www.mostwantedblog.org/2012/11/06/nopti-magice-miez-de-iarna-editia-2012/, nu pe blogul meu şi este valabil numai daca în comentariu sunt nominalizate 3 articole (nu conteaza ale cui, asta voi decideţi).

Vă mulţumesc!

luni, 24 decembrie 2012

Mi-e dor de tine


Mi-e dor de tine ca de-ntâmplarea
Ce îţi alungă gând amar
Mi-e dor de tine ca de visarea
Ce face alint din coşmar

Mi-e dor ca de vântul  ce-adie
Când soarele te dogoreşte
Ca de natura ce învie
După o iarnă şi-nfloreşte
 
Mi-e dor de tine ca de scânteia
Infimă, dar crescândă-n foc
Mi-e dor de tine, că-s femeia
născută pentru-al tău noroc

Concurs

La acest concurs http://www.mostwantedblog.org/2012/11/06/nopti-magice-miez-de-iarna-editia-2012/ particip şi eu cu două articole, cel de la nr. 1 http://regina25.blogspot.ro/2011/12/fulgii-fermecati.html
şi cel de la nr. 2 http://regina25.blogspot.ro/2011/12/poveste-fara-sfarsit.html

Pe data de 26 decembrie 2012 încep voturile.

  • votare: 26 decembrie 2012 (ora 00.01) – 31 decembrie 2012 (ora 23:59)
  •  
     
    Forma votului este comentariul!

    Comentariul-vot trebuie să conţină nominalizarea a 3 articole favorite! Poate vota oricine, inclusiv participanţii, pentru care aplicarea votului nu constituie în vreun fel o obligaţie pentru a putea participa la concurs!

    Voturile-comentariu ce nu respectă forma specificata mai sus, adică nominalizarea a 3 articole favorite, nu vor fi luate în considerare!

    duminică, 23 decembrie 2012

    Povestea lui Moş Crăciun


    
    A fost odată, demult tare, pe vremea când oamenii îşi pierdurseră sufletele şi pe vremea când Moş Crăciun nu exista. Pe vremea când nimeni nu credea în el.

    Pe vremea aceea, o fetiţă la vreo 10-11 ani, cu ochii negri ca tăciunele şi părul cârlionţat ca blana oiţelor era convinsă că Moş Crăciun există. Şi ar fi vrut ca toata lumea şi mai ales  familia ei, să creadă ce crede şi ea. De aceea a inventat o poveste. În povestea ei era vorba despre un bătrânel haios cu căciuliţă roşie cu moţ alb în vârf care trăieşte într-o ţară a gheţurilor şi meştereste toată ziulica tot felul de cadouri, pentru copii şi pentru adulţi. Şi că el vine în ajunul Crăciunului şi lasă pe sub brazi, prin ghete sau pe la ferestre minunăţii de pacheţele, care mai de care mai frumoase. Şi a încercat să spună această poveste părinţilor, prietenilor ei, tuturor oamenilor pe care i-a întâlnit. Lumea a râs de ea, părinţii au mustrat-o, copiii au îndepărtat-o. Nu ştia biata de ea ce să facă pentru a le demonstra tuturor că ceea ce simte este real. Şi atunci s-a gândit la o nevinovată păcăleală. Mai mult de jumatate de an s-a ambiţionat şi a confenţionat ea însăşi cadouri pentru prieteni, părinţi, fraţi şi surori. Chiar şi pentru Moş Crăciun a învelit un ceas vechi de perete de la bunicul, pe care acesta îl aruncase, în hârtie aurie, după ce-l lustruise bine.

    În noaptea de Crăciun fetiţa noastră s-a trezit înaintea rasăritului şi a pus în ghetele părinţilor, ale frăţiorilor şi ale bunicilor cadourile ei mărunte, împachetate cu grijă. Lângă ghetuţele ei tocite şi tăiate pe alocuri din caucic roz a lăsat pachetul pentru Moş Crăciun însoţit de un bileţel pe care scrisese cu mare atenţie:

    “Eu ştiu că exişti. Crăciun fericit!”

    Şi s-a ghemuit fericită în pătuţul ei, aşteptând emoţionată reacţia familiei ei. Dimineaţa, o mare zarvă a trezit-o. Toţi ai casei erau strânşi în jurul cadourilor şi glumeau, râdeau. Erau fericiţi. Fetiţa noastră, somnoroasă încă, s-a lăsat îmbrăţişată şi sărutată de mama, de tata, de fraţi şi surori şi s-a bucurat ruşinată de mulţumirile primite. Dar ochii i s-au oprit pe pendulul din perete, identic cu cel lăsat pentru Moş Crăciun. Nimeni nu-l observase, nimeni nu-l luase în seamă, de parcă ar fi fost acolo de când lumea. S-a apropiat de el, l-a ascultat. Funcţiona, ticăia ca într-un cântecel. A sărit în sus fericită, a început să danseze prin casă. De pendul stătea agaţăt bileţelul ei, dar… în locul textului scris de ea, era un alt text, cu litere de aur tremurate:

    “Tu m-ai făcut să exist. Crăciun fericit!”



    Articol clasat pe locul I la Concursul ”Nopţi Magice în Miez de Iarnă” de pe http://www.mostwantedblog.org/2012/11/06/nopti-magice-miez-de-iarna-editia-2012/, concurs sponsorizat de Luxurygifts.ro http://www.luxurygifts.ro/

    marți, 18 decembrie 2012

    Interviu cu un "vampir"



    R: Ce te caracterizează?

    V: Optimismul și veselia. De fapt, dacă mă gandesc mai bine cred că tristețea și lacrimile.

    R: În ce te regăsești?

    V: În tot ceea ce e frumos: muzică, poezie, teatru, pictură... De fapt nu, cred că mă regăsesc în natură. Da, în cerul înnourat, în furtunile aprige, în mările spumegânde și în pietrele solitare.

    R: Ești trist?

    V: Nu, nu vezi că râd?

    R: Și de ce-ți curg lacrimile?

    V: Pentru că sunt vampir. (râde diabolic)

    R: Apropos, de ce ți se spune "vampirul"?

    V: Pentru ca sunt ca o invenție, ca o poveste sângeroasă, sunt sufletul din spatele aparențelor, sunt chipul din spatele măștilor, sunt lacrimile din spatele poeziilor si loviturile din spatele dansurilor.

    R: Deci ești trist!

    V: Se poate, dar mă tratez.

    R: Cu ce?

    S: Cu sânge!

    luni, 17 decembrie 2012

    Clipe ciclice



    Vin clipe noi de încercări
    luceferi moi se nasc din flori
    vin clipe triste de refuz
    în lungul timp de gând confuz

    luptăm cu optimism în piept
    ne luăm la trântă, luptăm drept
    urlă durere surdă-n noi
    nu ne lăsam, căci suntem doi

    spunea cândva chiar cineva
    că de-s doi, e cu tot altceva
    dar vine clipa aia seacă
    când dintre doi unul mai pleacă

    noroc de noi că-n univers
    medalia are revers
    căci numai astfel s-ar putea
    să vină clipe vii cândva

    vin clipe noi din infinit
    pe lungul drum numit "iubit"
    minus cu minus face plus
    vin clipe pline, ce-i mort s-a dus

    miercuri, 12 decembrie 2012

    Am visat


    Am visat
    că m-ai invitat la dans
    în jurul nostru ploua
    sau poate ningea
    sau poate doar înflorea totul
    cu petale de trandafiri

    culorile cerului
    uneori albastre,
    alteori pline de mister
    sau pur și simplu violete,
    ca într-o magie
    ne purtau gândurile
    dincolo de răsărituri,
    dincolo de apusuri,
    ca și cum le-ar fi unduit vântul,
    sau ca și cum le-ar fi legănat valurile
    până s-ar fi topit din nou în zori
    sau până când apusul le-ar fi înghițit

    natura ne-ar putea cel mai fidel spectator
    ceața ne-ar învălui și ne-ar descoperi
    ca și cum s-ar ridica o cortină
    frunzele ne-ar fi o scenă,
    iar copacii ne-ar construi decorul
    vântul ne-ar fi muzica
    și frigul ne-ar învăța coregrafia
    valurile ne-ar dicta versurile uitate din roluri
    iarba ne-ar spijini pașii din dans

    regizorul ne este pădurea
    vezi?
    tot ea, natura, ne-a pictat trupurile
    chiar pe cer, în mijlocul norilor

    Îmbrățișarea noastră
    se scrie în pasiniuni monocrome
    ca într-un basm,
    ca într-o vrajă...


     

    duminică, 9 decembrie 2012

    Pentru tine


    pentru tine mi-aș întinde în zări
    senzațiile mele vopsite-n culori
    ca să-mi simți dimineața când pleci de acasă
    o atingere caldă de buze pe față

    pentru tine m-aș face din vise, reală
    din versuri abstracte, o albă petală
    în cadrul cel rece întors spre natură
    ți-aș fi într-o poză imagine pură

    pentru tine din zboruri o clipă aș sta
    să-mi simți mângâierea ca fiind altceva
    te-aș lăsa să alegi ce crezi că-i mai bine
    să devin eu din mine ce-i mai bun pentru tine

    joi, 6 decembrie 2012

    Invită-mă la dans



    Invită-mă la dans
    unduiește-mi brațele în jurul trupului tău
    pătrunde-mi ochii împăiejeniți de noapte
    mângâie-mi glezna încordată
    ia-mi în tine atingerea dansândă

    Invită-mă  la dans
    muzica ne șoptește versuri calde
    frigul ne-a răcit ca să ne încălzim în îmbrățișare
    fiorii se topesc umezi în priviri
    pașii ni s-au încurcat fără coregrafie

    Invită-mă la dans
    pe acordurile pianului ale cărui clape
    îți cresc din mine
     

    De Moș Niculae


    nu am puterea să mă fac
    dintr-o femeie, aripi cete
    să vin în zbor și să mă bag
    ca un cadou micuț în ghete

    nu-mi trebuie decât magie
    să te fac noaptea să mă simți
    ca dimineața când invie
    în tălpi să-ți fiu fiori fierbinți

    miercuri, 5 decembrie 2012

    Există un bărbat


    Există un bărbat care te-ar iubi și dacă ai fi doar o gleznă dezvelită accidental, sau doar un gât extins într-o mișcare. Sau dacă ai fi doar o suviță de păr căzută pe frunte, ori doar un zâmbet.

    Există un bărbat care te-ar iubi dacă ai fi doar o palmă, mângâind alene o coapsă sau dacă ai fi doar o strigare scurtă, dar înflăcărată.

    Există un bărbat care te-ar iubi dacă ai fi doar o sclipire de fericire în doi ochi căprui sau dacă ai fi doar o adiere.

    Este atat de simplu: dacă ai fi o banală zbatere de aripi de fluture, acel bărbat există și te-ar iubi la fel, pentru că el te adoră și în întregime și pe componente. Pentru că numai el știe să ți le pună cap la cap.

    Aș vrea


     
    aș vrea să te cuprind pe după umeri
    să îți adulmec izul dat de gât
    să mă minunez de forța cu care
    mă îmbii să respir din tine
    aș mai vrea să te-ntorci înspre mine
    și să îmi dăruiești ochii tăi ca să-i pătrund
    dincolo de discul colorat și sclipitor
    pentru a-ți desluși enigmele gândurilor

    dar, înainte de orice aș vrea
    să-ți simt gustul buzelor
    și greutatea atingerilor
    și alunecarea mângâierilor
    și respirația sacadată pe sânii mei dezgoliți
     
    apoi ți-aș putea săruta căușul palmelor
    în care-mi adăpostești ființa

    luni, 3 decembrie 2012

    Licoarea beției mele


    te-aș sădi din butași de viță de vie
    cea mai nobilă dintre soiuri
    în grădina plină de trandafiri
    și te-aș uda cu sudoarea mea
    în zilele toride de vară
    când soarele ți-ar pârli frunzele

    iar toamna, dintre frunzele tăcute
    te-aș culege ciorchine cu ciorchine
    și într-o sită țesută din fire de aur
    ți-aș strivi boabele vișinii cu tălpile goale

    sucul tău, dulcele tău suc
    l-aș turna vin purpuriu într-un pahar cristalin
    și te-aș sorbi, picătură cu picătură
    ca să-mi potolesc setea de tine
    dacă aș reuși să te rodesc,
    te-aș face licoarea cu care m-aș îmbăta...

    câtă savoare!