vineri, 26 februarie 2016

Bunica bună


sărut aceste mâini zbârcite
și sufletul ce le urnește
peste ogoarele muncite
s
ă tragă-n plug neobosite 

îți sărut ochii tăi în lacrimi
când o vacanță se sfârșește
sclipirea lor fermecătoare
în loc mă ține, mă uimește

sărut măicuța mea bătrână
sărut și soțul tău cărunt
bunica mea, a mamei mumă
cu drag poveștile-ți ascult

mi-e dor de tine, zi de zi
demult plecat-am de la tine
și știu ca mâine nu mai vii
să-mi mai torni lapte în strechine

și îți plâng viața ta amară
că ai trăit război și boli
și n-ai aflat vremea de pace
pe care-o avem acuma noi

copii făcut-ai mulți, bunico
dar mulți muriră de la boli
căci n-ai avut, măicuță bună
atâtea doctorii ca noi

sărut a ta înverșunare
de a răzbi în viața crudă
în veșnicia ce-ți apare
sper să ai o soartă mai bună

mă uit la poza învechită
ești tu în ie, ca o zână
acum o porți tot ponosită
îți sărut fruntea, maică bună

când ai plecat din viața mea
nu am crezut că-mi va fi greu
s-o trăiesc fără tine-n ea
sărut icoana ta mereu

tot mamă ai fost pentru mine
o mamă mare înțeleaptă
apari în visul meu, bunico
căci tare-mi este dor de tine


sursa foto: http://andraciubotaru.ro/povestea-bunicii-olga/

duminică, 21 februarie 2016

Ne-a prins zăpada


ne-a prins zăpada înfloriți
cu buzele rânjind la soare 
cu aripi înmuiate-n ploaie 
și cu rărunchii dezveliți

ne-a prins așa, naivi, zburdalnici
plecând desculți prin zări străine 
și înșirând puțin obraznici 
povesti perverse, de tâlcuri pline

ne-a prins zăpada înfloriți 
cu sufletele îmbibate 
cam zăpăciți si-ndrăgostiți 
cu inimile-înmiresmate

ne-a prins așa zăpada rece 
ne-a înghețat în iarna crudă 
când gerul greu va fi să plece 
vom reînflori, să-i facem ciudă

căci suntem primăveri senine 
iubirea noastră sparge gheața 
când sufletele ne sunt pline 
cu dragoste, se naște viața 

Parfumul tău


parfumul tău mai lâncezește 
în porii mei încă-adormiți 
și izul său încă stârnește 
stranii senzații, fiori adânci 

parfumul tău rămas în perne 
șoptește-întruna despre tine 
ca despre viețuiri eterne 
dintre-acei zei fără destine 

parfumul tău îmi glăsuiește 
subtil, aproape neînțeles 
că viața mea îți aparține 
aici și-n marele-univers! 

vineri, 19 februarie 2016

Rendez-vous


am așa o senzație
ca ne-am mai întâlnit
cred c-aș avea nevoie de-o mică demonstrație
când șir de oameni trece prin fața mea pripit

ne oprim din alergătură doar pentru o clipă
și ne strângem mâna cu putere
eu și tu, doi ciudați  prin viața asta-n pripă
că ne-am iubit cândva, îmi trece o părere

ne privim în ochi fără teamă
te întreb de mă știi, mă întrebi cum mă cheamă
și dintr-o dată  am un deja-vu
că parcă mi-ai mai dat cândva un rendez-vous

joi, 18 februarie 2016

Mi-e dor


mi-e dor de tine
simplu!
mi-e dor de simplitatea ta 
o veșnicie ne tot ține 
pe mine aici
pe tine acolo 
îmbrățișați doar virtual 
certați cu clipa, 
certați cu timpul 
mi-e dor de tine 
ce banal!
mi-e dor de tipul insipid 
totu-i neutru-n jurul tău 
și pasul tău pare stupid 
când fugi pe un murdar trotuar 
spre mine
pare ireal 
căci eu te plac 
și tu mă cauți 
ca întru-un joc murdar 
cu cărți dublate 
și zaruri nepunctate 

mi-e dor 
nu pot spune mai mult 
mi-e dor și-atât! 

miercuri, 17 februarie 2016

Visează-mă!


visează-mă la noapte
așa cum m-ai simțit
plimbându-mă cu mâna
pe trupu-ți obosit
pictându-ți ochii albaștri
strălucitori și calzi
pe cerul plin de aștri
și-n marea ce te scalzi

visează-ma și ziua
așa cum m-ai văzut
strecurându-mi mâna
sub brațul tău căzut
mergând la pas cu tine
vorbind numai prostii
lipindu-mă mai bine
de umerii-ți zglobii

visează-mă la muncă
așa cum m-ai aflat
luându-mă la trântă
pentru al tău sărutat
jucându-mă în păru-ti
plângând de dor, râzând
când eu devin tu însuți...
visează-mă visând!