Privește cerul

Privește cerul 

Privește-l dimineața, când este mov și galben 

Când soarele-i în el s-a întinat 

Admiră-i infinitul 

Cu toată a lui magie ce-n tine a intrat 

Privește cerul seara 

Când e orange - roziu

Când soarele îi pleacă 

Când plânge ivoriu 

Privește-l seara toată 

Inundă-ți ochii 

Cu splendoarea serii ce stă

atunci să cadă

Privește cerul noaptea 

Când stele mii din el 

Ți-explică acum cu totul

Acel straniu mister..

Portal către univers paralel

Fii suflete un sclav

La poarta raiului

Dintr-ale mele membre mergătoare

Și melcul la o poartă

Ce-o vede doar din coarne

Fii vierme ce-și târăște

A sieși jale neputință 

Fii sclav întru credință

Fii simplu muritor

În a sa năzuință

Acum eu îți ordon

Fii supus majordon

Cară-i bagaje multe

Regine-ei tumulte

Fii universul sieși

Cel negăsirii roze-și

Fiți una și unică-i

A sine-sii-i credință

O singură dorință

Acum te încadrează

În poarta ce credeai

Că-n univers te poartă

Intră fără mirare

Și fără teamă, ome

Căci este doar intrarea

Către o nemurire

Și-ți este destinată

Ți-a fost dat s-o trăiești

Ție  și doar o dată 

Cea mai nedefinită 

Din infinit povești