vineri, 15 aprilie 2016

Contopire

În distanțarea mea de Dumnezeu
uitat-am să creez,
m-am crezut zmeu
ah, ce-i mai greu pe-acest pământ?
să mă comport
și să trăiesc
exact așa cum sunt?!

da, am uitat să fiu un creator
de vise scurte,
dar intense
de stari de vis,
în primă faza inocente
apoi de scris,
de dor de scris,
de dor de fapte inerente
și de decizii înțelepte

să fii un creator
să fii un Dumnezeu
e greu, e foarte greu
căci ce-i mai greu pe-acest pământ
s-alegi să-ți traiesti viața
precum a unui sfânt
Și ceea ce creezi din propriul eu
e musai să te contopească
cu un  Dumnezeu!

miercuri, 13 aprilie 2016

nu am nimic

nu am nimic sa îți ofer
in afara de mine
venit-am-n lumea asta goală
fără veșminte si fără avere
m-am născut întâmplator
doar pentru tine

nu am nimic sa-ti spun
in afara de numele meu
căci restul de cuvinte
chiar sunt de prisos
m-am născut muta
total întâmplator
vorbind doar pentru tine

nu am nimic sa îți arat
in afara de ochii mei
m-am născut oarba
in jurul meu nimic nu-i de vazut
căci eu văd  prin ochii mei
ceea ce doar tu vezi

o intamplare fantastica
a făcut ca eu sa ma nasc
săraca, muta, oarba si surda
dar bogata de tine
vorbind despre tine
văzând prin tine
si ascultând prin urechile tale

din ziua in care m-am născut
sunt chiar tu,
lumina croita din sufletul tău
nu am nimic
nu ma am decat pe mine,
desprinsa din tine 

joi, 7 aprilie 2016

Nemuritoare păsări

când stau de vorbă păsări 
grăind despre eterne 
zboruri și călătoare 
povești despre pustiu 
simțim vâltoarea vieții 
al nopții aprig soare 
ce strălucește galben 
pe cerul încă viu 

poate nu suntem  gata 
să ne-nfruntăm destinul 
natura și suflarea 
sunt toată noastră ceata 
cu care ducem lupta 
s-atingem țelul unic 
de-a ne primi lumina 
în sufletul vremelnic 

când stau de vorbă păsări 
ființe-avorbitoare 
sa ne-ascuțim simțirea, 
auzul și vederea 
căci ele dau grăirea
și ele spun povestea 
și de la ele afli 
cum îți va fi zburarea 
și tot ele te-nvață
să-ți trăiești nemurirea 



marți, 5 aprilie 2016

Inestimabil


ca o metaforă îți stau pe limbă
în timp ce tu ca o bijuterie îmi strălucești la gât 
cu gânduri cu tot îmi pătrunzi în piele
în diminețile în care cu răsfățul ne îndulcim cafeaua 

părul meu te pătrunde în nări 
și ochii tăi iscodesc albastru 
ideile răstălmăcite și răsturnate 
in așternutul mătăsii șifonate 
de îmbrățișările vijelioase 

fiecare clipă devine nestemată 
din șiragul de aur al zilelor seci
dai sens existenței, dai sens viețuirii
cu tine, prin mine, clipa devine 
inestimabilă bijuterie

duminică, 27 martie 2016

Verde de primăvară


au înflorit copacii,
 îmi crește o aripă
 mi s-a topit zăpada
 cea troienită-n tâmple
 aș vrea să zbor
 și mă avânt în pripă
 spre mărul care
 cu-a sa aromă verde
 mă umple, mă reumple
 
 au revenit la viață licuricii
 din palme-mi izvorăsc vise bizare
 un vânt abstract îmi șade
 pe spinare
 și zbor prin el,
 cu el, spre el
 și-n ochii verzi
 cu teamă-mi cântă cucii
  
 au renăscut din ghețuri ghioceii
 inima mea tresaltă
 de plăcere
 tot de plăcere trupul moale geme
 un cântec verde
 răsare dinspre baltă
 renaște totul
 și cântă-zbiară mieii 

miercuri, 23 martie 2016

Trecatoare fiinta


Ai trecut pentru o clipa prin viata mea
mi-ai spus "Buna ziua" si mi-ai strans mana
te-am simtit calda,
dar atat de indurerata
ti-am privit ridurile
si palmele noduroase
ti-am vazut lacrimile din ochi
ai vrut sa ma ajuti
si cu putina energie pe care o mai aveai
ai facut-o
Apoi te-am urmarit plecand,
nu inainte de a-mi ura "O viata plina!"

Si... te-am uitat...
Azi mi-am reamintit ca-ti datoram multumiri
Si mi s-a facut dor de tine
am vrut sa te caut ca sa te imbratisez
dar azi te-am si pierdut

trecatoare fiinta,
o clipa doar intrat-ai in viata mea,
dar acea clipa a contat
cat vesnicia catre care ai plecat azi

luni, 21 martie 2016

Lied


atingerea ta
ca râul din munte
trecând șușotind
printre pietre mărunte
ca soarele cald căzut peste piele
ca razele lunii trecând printre stele
ca șoapta, ca versul
dulce ca mierea
atingerea ta
ca tot universul

atingerea ta mă face să cred
că tu mă compui
tu mă simți
mă-mpresori și mă cânți
într-un singur cuvânt
într-un singur acord

într-un singur lied



marți, 15 martie 2016

Pufușori de păpădie


se porniră dintr-o dată 
parcă prinse într-o horă 
patru pufuri parfumate 
înspre zări îndepărtate 

nu se știe ce-i cu ele 
parcă zboară. Ori dansează? 
Fulgișori de nea pufoasă 
păpădii ne desenează. 

De-s singuri ori împreună
pufușorii cei zglobii 
zâmbetele ni le-adună
bucurându-i pe copii

luni, 7 martie 2016

Mama


mă uit la ochii tăi
cuprinși de bunătate
și mă întreb de știe universul
câte griji și necazuri
și câte nopți pierdute
duci fără să se vadă, tu în spate

îți mângâi palmele
și unghiile atât de îngrijite
și mă întreb de știe acest pământ
câte porții gătit-ai
câte guri flămânde ai hrănit
și câte haine scumpe cu degetele tale
le-ai cusut

privesc uimită-n suflet:
ți-e plin de-afecțiune
și dragoste aleasă
și mă întreb de-n ceruri
stele strălucitoare
știu despre tine, mamă,
cât ești tu frumoasă



marți, 1 martie 2016

Cum se mai poartă un mărțisor?



cum se mai poartă un mărțisor,
cu șnurul alb prea răsucit de dor 
cu ața roșie cusută la potcoavă
așa se poartă, ori e o brașoavă? 

în semn de mulțumire că exist 
îmi dăruiești un mărțisor de vis: 
e poleit în centru cu praf de stele
și muchiile le are înmuiate toate-n ele 

spune-mi, iubite!
cum se mai poartă al tău mărțișor? 
cu dragoste, răbdare și amor?