luni, 24 aprilie 2017

Prefă-te că mă iubești


Prefă-te iar că mă iubești
Și că mă porți la tine-n suflet
Poți să mimezi că mă privești
Când mintea-ți este doar un urlet

Prefă-te că mă bagi în seamă
Când lângă tine mă cutremur
Că nu mă lași să-mi fie teamă
Să plâng, să freamăt și să tremur 


Imaginează-ți că-s cu tine
Și tandru mă îmbrățișezi
Că palma mea inima-ți ține
În grijă, să nu explodezi


Prefă-te iar că mă iubești
Prefă-te iar că-ți este dor
Prefă-te că te-ndrăgostești
Iar eu mă voi preface că te-ador

Ai uitat să-mi spui adio


Ți-ai uitat pe noptiera mea
Cartea deschisă la pagina o sută,
Țigara neaprinsă
ca ultima dovadă
Că ți-ai băut cafeaua rece
Și ai plecat în grabă


Un pulover rătăcit
Îți poartă-n el parfumul
De mosc, precum tutunul
Ce s-a împrăștiat prin pat
Când prea nervos te-ai ridicat
Și ai plecat...

La baie stă pe policioară
O lamă-a ta
Ce-ascunde-n ea puținul ADN
Ce-acolo l-ai uitat
Când te-ai ferchezuit și te-ai tăiat,

Iar peste cadă
Puțină spumă dintr-un gel
S-a cam uscat
Pe-o placă de faianță
Pare că te-ai semnat
Ultima oară când la mine te-ai dușat

Mi-e stranie plecarea ta
Parcă-ai plecat dintr-o scenetă
Și parca-ai tot uitat câte ceva
Precum acele acte vechi din servietă
Semnate de-amândoi...

Aș vrea să fac curat
Să curăț după tine
Dar stau întinsă-n pat
Mă simt atât de bine
Nu vreau să te petrec
Și n-am niciun regret

Doar ca să pleci în grabă
Te-a preocupat
Încât și să îmi zici adio
Ai uitat
Ultima oară când, iubitule,
Din patul meu te-ai ridicat
Și nervos ai plecat...

joi, 20 aprilie 2017

Încă te aștept

Încă te aștept, iubite 
Ca o frunză în cădere 
Știu că iarna va veni 
Dar eu nu mă tem a geme 
Te aștept și cad într-una 
Într-un abis nesfârșit 
Martora îmi este luna
C-am strigat, n-ai auzit 

Te aștept ca o urmare 
A iubirii neîmplinite 
Te aștept ca un regret 
Al iernii mult prea grăbite 
Te aștept și cad, firește 
Crengii mele-i sunt prea grea 
Te aștept, nu-i o poveste 
Despre el și despre ea 

Este doar povestea mea
Spusa de-o frunză căzută 
Zace-acum în iarba udă
Vine iarna peste ea

Și  ea încă te așteaptă 
Ca o rază întârziată 
Poate te vei îndura 
Și-oi veni în vara ailaltă ...

Mi-e dor de vioara ta

Mi-e dor de vioara ta 
De buricele degetelor tale 
Pe sânii mei 
De cântul tău scârțâit 
Pe pielea mea înfierbântată

Nu mi-e dor de tine
Cât de dor îmi este 
De arcușul tău...

miercuri, 5 aprilie 2017

Ireal paradis


Buzele tale mi-au șoptit povestea
încântătoarea poveste de iubire dintre noi
am crezut în ea ca într-un vis
ma simțeam ireal ca-n paradis

Întâlnirea noastră ne fu nebună
ne-am iubit liniștit într-un dans
ca o mare adâncă de după furtună
am zburat amândoi
cat mai sus în abis
de aproape simțind ireal paradis

oricât ne fuserăm de tandri iubiți
oricât ne iubirăm, oricât ne simțirăm
un fulger sări între noi, răstigniți
şi moartă  ne fu iubirea de-o iarnă

m-ai rugat la-început să fiu precaută
şi inima mea s-o țin pregătită
să m-aștept că-ntr-o zi o să pleci negreșit
și-o să uiți brusc tot ce-ai iubit

știu, mi-ai zis, mi-ai scris, mi-ai prezis,
mi-amintesc ca prin vis
că trăim zi de zi
într-un fals paradis...









vineri, 24 martie 2017

Măreția ta



Nu-mi ajung ambele palme pentru a te mângâia
Și nici amândoi ochii pentru a te privi tăcută 
Nici brațele-amândouă pentru a te îmbrățișa

Da, nu-mi ajunge timpul să mi-l petrec cu tine 
Şi nici serile senine pentru a-ţi recita poezii 
Parcă nu-mi sunt destule ...

Nici soarele azi nu mai strălucește 
Suficient de mult pe chipul tău 

Cu fiecare clipă ce-o petrec lângă tine
Parcă tot nu mă satur 
Și tot nu îmi ajunge 
Și nici sufletul meu parcă
Nu e suficient de mare 
Încât să te cuprindă pe tine 
În întregimea și în măreția ta...

joi, 23 martie 2017

Tot ceea ce-ţi doresc

 Imagini pentru i wish for you
În serile în care mă sting de dorul tău
În clipele în care de tine-mi este rău
Atunci când universul se stinge către mine
Și doar o respirare în viață mă mai ţine
Când sângele-mi îngheață în venele pulsânde
Când palmele îmi cad greoaie, dar plăpânde
Când lacrimile-mi seacă de-atât amar de plâns
Și pulsul mi se-aude din ce în ce mai stins
Abia atunci poetic, ca într-o epopee,
Relev în poveşti triste a noastră odisee
Atunci realizez, cu sufletul cârpit
C-ai vrut să mă ucizi, nu să mă fi rănit
Rămân în așteptarea zilelor senine
Când bucuria vieții mă va uita de tine
Și în final de cântec, atât îți mai doresc
Când vei gândi la mine
Visez doar să zâmbești,
Nu să te întristezi!

miercuri, 15 martie 2017

Sa stai sa îmi vorbești!

E rândul tău acum sa îmi vorbești
Sa te opresti din a tăcea
De-atâtea ori când te-am văzut cum pleci
Am vrut sa îmi vorbești

Și te opresti
In ochii mei privești
Și îmi vorbești

- Tu, Draga mea făptura
Viața asta nu e o prăjitura
Pe care o degusti când ai tu chef
Ci-i o licoare amara
Pe care o înghiți seara de seara
Si Draga mea iubita
Ciudata și-aiurită
Sa nu crezi ca iubirea
Pe care tu mi-o porți
Mi-aduce fericirea
Fără de care tu, idealisto,
Sa trăiești nu poți
In jungla ta in care
Sălbatică trăiești
Eu, fără supărare,
Nu pot Nici sa respir
Iubito, prin urmare,
Te salut și ma-nclin!

Eu naucita ascult
Cuțitul mi-l implânt
În rana, mai adânc
Și te implor:
Te rog sa îmi explici
Sa înțeleg
Pe limba mea
Și pe întelesul meu...

- Tu nu ești eu!
Nu am ce explicații sa-ți mai dau
Eu langa tine
N-am de ce sa stau

Eu te-am rugat sa îmi vorbești
Acum te rog sa taci
Am înțeles ca a venit momentul
Eu sa rămân și tu sa pleci
Adio, deci,
iubitul meu din vis
Sunt sigura ca intr-o zi
Ne vom reîntâlni
Dacă  așa ni-i scris...

luni, 13 martie 2017

Să pleci!


- Te rog să pleci!
- De unde?
- Din inima în care stai,
ia-ți tot ce ai!
eacă din mine pentru veșnicie,
când te-am crezut, a fost o inepție.
- Și unde mă voi duce?
- Unde vrei!
- Te rog, în tine vreau din nou să mă ma iei!
- Te rog să pleci! A mia oară-ți cer să pleci.
Lasă-mă-n gândurile mele seci.
Lasă-mă doar cu mine, cândva-mi voi reveni.
Te rog să pleci și nu mai reveni!

Și ai plecat.
Te-ai mai uitat o dată încurcat.
Eu te-am privit cum pleci,
Aveam palmele reci,
Ochii îmi lăcrimau
Obrajii-mi tremurau...
Dar te priveam cum pleci.

- Te rog să stai!
În inima-mi nu prea mai este loc,
Dar uite, locul de lângă mine
E liber în tramvai.
Putem să stam de vorbă
Puțin, ca la-început
Când eu plângeam și tu m-ai cunoscut.

Tu stai puțin.
Stația ți-e la prima.
Cobori grăbit
Căci azi vine lumina
Și vrei sa fii acasă
Când posta-ți va trânti
Factura peste masă.

Prin geamul înnegrit mă uit la tine
Chiar nu ți-e dor de mine?
Eu te-am rugat să pleci
Iar tu, nepăsător,
Chiar ai pleca.
Ți-a fost greu sau ușor?

Acum aștept să suni
Să fulgeri și să tuni,
Dar sa te-ntorci în mine
Fără prea multe vorbe și fără de rușine.

Și-apoi, când o s-apari
Aş vrea iar să dispari
Cu mine pe poteci
să nu te mai petreci
Pentru că îți voi cere
Iar și iar să pleci!


duminică, 12 martie 2017

Ziua care nu a existat

În ziua care nu a existat
Ne-am întâlnit programat
Timpul ne-a fost complice
Și marea martoră
Perfect ne-a fost camuflajul
Încât nici Calea Lactee nu ne-a egalat strălucirea 


Povestea noastră nu se va ști
Și locul nostru nu se va afla
Mângâierile ce ni le-am împărtășit
Pe nisipul înghețat
Nu vor fi descrise în niciun poem

Nebunia noastră nu se va afla
Pentru c-a fost ca o poveste fantezistă
Noi am fost cele două personaje dintr-o ficțiune
Care nu-și vor juca niciodată rolul pe o scenă

Există dovada iubirii noastre,
Dar nimeni n-o va găsi
În timpul acestui prezent,
Iar când se va descoperi
Universul o va face nemuritoare
Precum ziua aceea care n-a existat
Încă...