luni, 11 mai 2015

Flori de salcâm


Ne-am făcut pat din flori de salcâm
Îți simt geana stângă pe dreptul meu sân
Mii de fluturi ne zboară prin păduri înflorite
Buzele noastre se ating îndulcite

Ne-am privit încântați ca-ntr-o primă iubire
Ne-am sedus cu alint în idei și-n simțire
Ne-am cântat poezia ce-o știam de cu seară
Am dansat prin zapezi până-nspre vară

Ne-am făcut pat din flori de salcâm
Eu ți-ascult glasul dulce rezemat de-al meu sân
Mii de fluturi se lasă osteniți pe noi doi
Ne iubim ca nebunii printre flori, albi și goi!

vineri, 8 mai 2015

Refuz


Călcând pe ceruri înstelate
Și pe poteci întunecate
Strigând durerea spre pământuri
Și dragostea în patru vânturi
Plângând cu ploaia necăzută
Fierbând vulcanic într-o stâncă
Plecând cu trupul istovit
Și cu un suflet răstignit
Asa mă zbat în agonia
Iubirii mele sângeroase
Așa mă lupt cu resemnarea
Cu brațe lungi neputincioase

Refuz să lupt pentru iubire
Refuz să lupt chiar pentru tine
Refuz să vreau o fericire
Din clipe seci și nopți puține
Refuz să caut împlinirea
În vorbe spuse-anapoda
Îmi iubesc trista noapte-a mea
În care pana mi-e menirea

vineri, 24 aprilie 2015

Clovnul


Cu nas roșu borcănat
Și cu grijă aplicat
Stă clovnul îngândurat
La un număr terminat.

"Aș fi vrut să fie bine
Și toti să râda de mine,
Dar când m-am împiedicat
Pe copii i-am întristat"

Dragă clovnule, noi vrem
Acasă să te avem.
Ziua să faci jonglerii.
Să te simti ca noi: copii!

joi, 9 aprilie 2015

marți, 7 aprilie 2015

Orbire


Când m-ai orbit
Cu pulberea iubirii tale mincinoase
M-am aruncat cu brațele întinse
La picioarele tale
Și ți-am îmbrățișat tălpile
Pentru a le ocroti
M-am târât agățată de trupul tău
Peste tot pe unde pășeai
Lăsându-mi în locul vederii pierdute
Întreaga încredere în cărările alese de tine
Când oboseam te rugam sa te oprești
Și-mi limpezeam ochii cu propriile lacrimi
Și rănile de pe trup
Mi le mângâiam cu palmele brăzdate,
Fără a le vedea cât sunt de adânci

Deodată o lumină a spintecat calea noastră
ca un fulger răsunător
Tu vertical, rămânând nemișcat,
Eu îngenuncheată și oarbă,
Mistuindu-mă de durerea impactului,
Am privit-o uimiți.

Chiar atunci un miracol s-a întâmplat
Mi-am recăpătat vederea ce nu mi-o pierdusem niciodată
M-am ridicat sângerândă de la pământ
Și te-am putut privi în ochi.

Erau adânciți și erau incolori
Și nu spuneau nimic, căci firește,
A grăi nu puteau .

Am plecat liniștită,
Dar nu pentru că tu ai rămas orbit..

miercuri, 25 martie 2015

Nu mai astept nimic



Nu mai aștept nimic!
Palmele stau închise în pumnii zbuciumați,
Ochii ce-odinioară cădeau înlăcrimați
Se odihnesc și ei ca după-un uragan 
Încercănați, tăcuți, parcă privind în van
și inima, acea mașinărie 
Ce-a bătut neîncetat și tare pentru tine,
Parcă și ea îmi zace tot a ne-așteptare
și parcă și ea tace ca-ntr-o dulce visare,
Iar trupul ăsta care de-atâta ori rănit 
ți-a fost la suferință sclavul tău răstignit 
Acum s-a-ntins-ntr-o parte și parca e inert 
Căci tot ne-așteptarea l-a cocârjat din drept.

Nu-ți face griji, mergi fără remușcări 
Pe drumul cel ales, cel fără încercări.
Nici pentru o secundă nu-ți întoarce privirea 
Eu aștept resemnată tăcerea, liniștirea 
Nu-ți pară rău de mine, de sufletul strivit 
Fără exagerare iți spun: 
Nu mai aștept nimic! 

marți, 24 martie 2015

Să ne ningă






Să ne ningă pe aripi, iubite, îți spun
în culori transparente, prin aer și fum 
Peste gene adânci și buze fierbinți 
Să ne ningă în patul ce stăm dezveliti

Să ne ningă obrajii si fruntea și zarea 
Să ne ningă nisipul din piele și marea 
Să ne ningă privirea și glasul soptit 
Să ne ningă în soare, în zori si-asfințit 

Să ne ningă pe tâmple pe șoapte și stele 
Si cand vorbele noastre se iubesc între ele 
Să ne ningă pe munte, sub lună și-n ceruri mărunte 
Să ne ningă pe aripi albastre, iubite! 

duminică, 22 martie 2015

Joc de-a iubirea


Aleargă-mă prin frunze ude,
prin soare verde dezgolit,
prinde-mă-n palme tremurânde
de mângâieri și de alint.

Atinge-mă așa, într-o doară,
dar fă-te iarăși că mă pierzi
și lasă-mă la tine-n poală
prin păr atingeri să-mi dezmierzi.

Apoi mă lasă iar să fug,
iarăși gonind a nebunie
pe-o fină margine de crug
și mirosind a iasomie.

Și-acuma prinde-mă de tine,
nu mă lăsa sa zbor din nou,
fă-mă broșă ce-n piept se ține
precum cuvântul de-un ecou.