Ciudatul balans al ceasornicului care
Se zguduie să se facă din nou auzit
Trezește în tine fiori și tresare
La oră fixă într-un nou zguduit
Îți cauti pierdută în perne o veste
Începi languroasă o zi învechită
Cu-aceleași rutine, cu-aceeași poveste
Alergi pe un drum prea bătut spre niciunde
Asculți șoapte triste și te-mbeți cu iluzii
Îți numeri cu greu anii-n secunde
Ce-ți picură-n tine seci deziluzii
Prin vis și răbdare îți porti idealul
Adormi pe pendulul ce-n noapte tresare
La ore fixe anunțându-și finalul
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKt2ewpgzuBDaH_mZxNveWWQJn4yvnIB1H_jopGqUcDoVfdATFl_HCh_v2VC2ZSgNaIxs9PhJKIZOkJ8sX26WrOc5IWIE9jLNJnecc8bv3KUQwoTrSVjAgSY2gzHoAdnuh9v0fIc-b4Ls/s320/vcm_s_kf_m160_106x160.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul tău este important pentru mine!