marți, 1 septembrie 2015

Albastru-turcoaz


albastru-turcoaz mi-ai lipit pe obraz
după sute de ani
după vieți de-așteptări
după drumuri pierdute
după rugi neîmplinite
ai căzut ca un fulg
pe pervaz
albastru-turcoaz

albastru-turcoaz am privit incolor
pe rănile-adânci ce încă mai dor
le privesc estompate
cu atingeri firave se șterg
și îți simt pe obraz
în delir
privirea ta de-un albastru-turcoaz

ne așteaptă nisipul
ne așteaptș și marea
vom urma pașii mici spre extaz
îți intind mâna stângă
vom fugi ca nebunii
către vama albastră,
albastru-turcoaz




Un comentariu:

  1. Weiss cel subtil, dictator senil1 septembrie 2015 la 21:12

    Poemele tale de dragoste sunt de două tipuri: unele - triste (cele mai multe), iar altele - mai puține - care degajă un optimism albastru - turcoaz...

    RăspundețiȘtergere

Comentariul tău este important pentru mine!