O iarnă-aș vreau să mai petrec cu tine
O iarnă aprigă ca-n filme
O iarnă cu nămeți și cu viscol năprasnic
Pe lângă soba scârțâind a lemne și aburi dintr-un ceainic
Și-apoi tu poți să pleci...
Când soarele învie toți ghioceii reci
Când frunzele vorbesc prin mugurii gălbui
Și cerul se tot scaldă în răsărituri vii
Oh, du-te mai departe să nu aud de tine
Vreau vara ce urmează să o petrec mai bine
Cu amintiri de tine, cu vorbe înghețate
Din ultima mea iarnă cu șoapte dezbrăcate
Visez la libertatea de-a nu sta lângă tine
Țurțuri si sloiuri reci mi-au fost cumva destule
Încă o iarnă grea să-ți mai ascult insulta
Apoi, din primăvară, nu-mi voi mai reprima durerea și revolta
