Numele meu

Numele meu în mintea ta
în orice clipă, în orice sentiment
în toate nopțile în care nu sunt lângă tine
în toate zilele în care ești singur
Numele meu, ca un tatuaj
Pe suflet
Ca un impuls electric în nervi
Ca un spasm
Ca o convulsie 

Numele meu în mintea ta

Ca un blestem, ca o otravă 

Ca un nemilos destin

Numele meu...

Nu te va părăsi niciodată!

Mirosul tău

Adulmec mirosul tău închis sub perna mea...
Palma-mi se-mbată
Diafan
într-un sărut ce ne-ar fi putut fi începutul...

Stelele se ascund leneșe
în visul ce l-am fi putut visa împreuna 

Cerul, 
întinsul lui
Niciodată nu-ți dă certitudini,
Ci doar năzuințe

Nu-mi lua privilegiul
De-a te gusta languros
în mângâieri imaginare 

Redă-mi nebunia
Ce m-ar fi putut face să te iubesc...

Ți-ai lăsat sufletul la mine

Ți-ai lăsat sufletul la mine
Cu tot ce-aveai mai sfânt în tine
Cu bunătate, cu iubire,
Cu vise, cu speranțe și cu fericire 

Mi l-ai lăsat și ai plecat în lume
După femei străine, decât mine mai bune
Mi-ai zis: ai tu grija de el,
Mie îmi este greu!
Și ai fugit!
Cu inima te-am petrecut un pic
Apoi eu m-am oprit.

Ți-am privit sufletul
Era așa frumos,
Dar straniu, întors pe dos.
M-am necăjit, m-am întristat
Ți-ai trădat sufletul și ai plecat. 

L-am luat în palme și l-am mângâiat
Ce trist și ce frumos era
Tu suflete, de ce-ai ales așa? 

Eu te-am strigat să vii-napoi
"Nu pot avea grija de voi
De sufletul tău nici atât!"
Era frumos, dar ce păcat
Că ți l-ai cam pierdut...

La mine-n suflet

La mine-n suflet e culoare
Sunt munți, sunt ape, sunt oceane
Sunt flori sublime și mult soare

La mine-n suflet este poezie
Sunt rime albe, sunt cuvinte,
Metafore, hiperbole, e-o feerie

La mine-n suflet e natură
E rouă, -i cer, e apă multă,
Pământ și iarbă, e șii zăpadă
e și brumă

La mine-n suflet e căldură
Este iubire si candoare
Este iertare, e împăcare
E adevăr și provocare
E fericire, e splendoare 

La mine-n suflet e lumină

la mine-n suflet este bine 

Cum e la tine?

Nu te voi căuta

Nu te voi căuta în vise

Căci visele se pierd în zori

Și nici în stelele nestinse

Căci ziua stau ascunse-n nori

Și nu voi bate drumuri multe

Să te găsesc neobosit

Eu voi alege căi mai scurte

Așa e mult mai potrivit

Și nu te voi citi-n romane

Nu vei fi prințul mult visat

Nu te voi scrie în poeme

Ca pe-un flăcău neînfricat

Nicicum nu voi voi să caut

Să-ți clădesc ție fericirea

Pentru că vocea ta mă-ndeamnă

Să caut-n mine nemurirea

Nu te voi căuta departe

Picioarele nu vor s-asculte

Tu ești atât, atât de-aproape

În șoapte adânci și-n vorbe mute

Ești chiar aici, printr-o minune

Făr' să te caut te-am găsit

Îți privesc ochii cu uimire

Într-o suflare ne-am unit

Nu te voi căuta niciunde

În niciun loc și-n niciun timp

Căci tu esti chiar aici, în mine

În inima și-n univers într-un răstimp...