Ți-ai lăsat sufletul la mine

Ți-ai lăsat sufletul la mine
Cu tot ce-aveai mai sfânt în tine
Cu bunătate, cu iubire,
Cu vise, cu speranțe și cu fericire 

Mi l-ai lăsat și ai plecat în lume
După femei străine, decât mine mai bune
Mi-ai zis: ai tu grija de el,
Mie îmi este greu!
Și ai fugit!
Cu inima te-am petrecut un pic
Apoi eu m-am oprit.

Ți-am privit sufletul
Era așa frumos,
Dar straniu, întors pe dos.
M-am necăjit, m-am întristat
Ți-ai trădat sufletul și ai plecat. 

L-am luat în palme și l-am mângâiat
Ce trist și ce frumos era
Tu suflete, de ce-ai ales așa? 

Eu te-am strigat să vii-napoi
"Nu pot avea grija de voi
De sufletul tău nici atât!"
Era frumos, dar ce păcat
Că ți l-ai cam pierdut...