Androgin

Știi câte amintiri avem noi împreună?
De-acum un secol, de-acum un univers
Și una mai recentă
De-acum abia o lună...
Și știi cam câte întâmplări încă ne leagă?
Un film, o poezie,
O carte ce-o scrisesem
Aproape-o noapte-ntreagă!

Mai știi câte cuvinte noi ne-am povestit
Și câte îmbrățișări apoi ne-am potrivit?
Mai știi câte idei și câte melodii
Ne-am făcut noi doi
Chiar în seara în care
Dansam în ploaie goi?

Îți amintești de mine?
Eram așa spontani
Tu măsurai un veac
Eu aveam câțiva ani
Și totuși universul ne-a întâlnit un ceas
În care timpul nostru
S-a stat și s-a rămas

S-apoi știința asta cea cu măsuri exacte
Răstoarnă rațiunea, naște idei deșarte
Ne-nvăță timpu’ acesta, atât de inexact
Cu orele stupide și cu destin abstract
Nu voi să știu de dânsul,
Nu vreau să învăț cuantic
Nu vreau măsurători
Ce ne despart dramatic 

Știi câte amintiri avem noi împreună?
Un univers întreg
Și-o aură comună!