miercuri, 27 mai 2020

Weekend de vara


Era primul weekend cand parintii mei s-au hotarat sa plece la mare fara mine. Urma sa raman singura acasa pentru doua zile.
Mama impacheta calma cateva tricouri, prosoape si lotiuni de plaja.
-          Sofi, ai vorbit cu Ana?
-          Da, mama, va veni maine dupa orele de canto.
-          Parintii ei sunt de accord?
-          Da, mama, nu te ingrijora. Totul este aranjat
Sambata la pranz Ana a sunat la usa.
-          Buna. Ti-am adus amandine. Stiu ca n-ai voie acum, inainte de premiera, dar cred ca doua-trei  se vor arde pana luni.
-          Bineinteles, i-am raspuns, si le-am inghesuit imediat in frigider.

Si-a dat sandalele jos si a ramas desculta, neindraznind sa treaca mai departe de hol.

-          Intra, te rog. Vreau sa-ti arat camera mea.
M-a urmat ca o pisica pana in camera, pasind cu team a pe langa poteca moale de covor. In capatul holului a atins cu cotul o vaza mare din lut in care stateau niste fire de bambus.
A tresarit speriata si s-a inrosit.
-          Fii fara grija, si eu am rasturnat-o de cateva ori. E rezistenta. Am ras ingaduitor in speranta ca se va relaxa.
In dreptul usii s-a oprit. A exclamat retinut, vadit impresionata.
Peretii camerei mele erau plini de oglinzi, iar unul dintre ei avea dintr-o parte in alta o bara de lemn, prinsa la nivelul taliei mele. In coltul dinspre fereastra statea ladita cu balerini. Perdeaua flutura suav, mirata si ea de mirarea Anei. Sifonierul meu era alcatuit din trei module imense, in cele doua laterale fiind toate rochitele mele, costumele de gimnastica, bandaje elastice, sprayul pentru dureri, farduri, elastice pentru par, paiete, clame, agarafe, toate intr-o ordine desavarsita. Modulul din mijloc adapostea in partea de jos hainele mele de zi cu zi, iar in partea de sus cateva carti si multe jucarii de plus. Globul muzical in care incepea sa ninga in ritmul unui pian invechit i-a atras atentia.
-          Iti place zapada?
-          Stii bine ca da, i-am raspuns in timp ce am prins-o de talie si mi-am varat nasul in parul ei despletit.

-          Vrei sa dau drumul la muzica?

-          Ce muzica?

-          Ce-ti place tie! Si i-am aratat cele doua sertare ale biroului pline cu cd-uri si casete.

A inregistrat dintr-o singura privire toate titlurile. S-a oprit asupra ultimului cd achizitionat de mine, Richard Clayderman, de parca ar fi intuit ca-l  cumparasem pentru ea, cu gandul la ea.

“Balada pentru Adelina” era prima piesa de pe cd.

S-a asezat pe marginea patului, abia atingandu-l. M-am intins pe parchet, in fata ei.
-          Stii cat de mult iubesc pianul, i-am spus entuziasta.
-          Nu ai un pian in casa?
-          Nu, n-as sti sa-l folosesc la fel de bine ca tine. Ma multumesc sa-i ascult pe altii.
-          Nici eu nu stiu sa dansez, insa nu ma multumesc doar sa privesc. Cand imi vine pofta sa dansez, dansez.
Am inceput sa rad.
-          Ana, nu te-am vazut niciodata dansand. Vrei sa dansam?
-          S-a facut, a raspuns imediat, ca si cum ar fi asteptat acest impuls.
Camera mea era destul de mare, atat de mare incat sa putem dansa amandoua fara sa ne incurcam una pe alta.
I-am aratat cateva miscari simple din brate, pe care si le insusea extrem de repede, de parca ar fi dansat dintotdeauna. Se misca firesc si usor, cu o gratie uimitoare.

-          Tu chiar stii sa le faci pe toate? Ai putea veni cu mine la premiera, ai fi o lebada gratioasa.
A ras si a inceput sa-si impleteasca parul. Facea asta de fiecare data cand i  faceam un compliment, fiind convinsa ca-mi poate directiona atentia catre orice altceva decat propria-i persoana.

-          Este foarta frumoasa camera ta. Este calda si prietenoasa, ca si tine.
Nu ne-am dat seama cand a venit seara. Am cantat, ne-am uitat pe reviste, ne-am barfit profesoarele de dans si de canto, colegii de clasa, ne-am probat cu rochiile mamei, ne-am machiat si ne-am coafat in fel de fel de forme traznite. Ne-am strambat una la alta, ne-am schimonosit in fel si chip si am ras mult.

-          Ne culcam?
-          N-as vrea, dar mi-e cam somn, mi-a raspuns cascand.
-          Mama ti-a pregatit o camasa de noapte.
Era o camasuta scurta, din bumbacel, alba cu ursuleti rosii pe care scria “sweet”. Mie imi venea putin deasupra genunchilor, ei de-abia ii acoperea chiloteii.
S-a dezbracat incet si si-a pus hainele cu grija pe scaunul biroului meu.
M-a surprins privind-o buimaca.

A lasat privirea in jos si s-a cuibarit langa mine in pat. Am intins mana si am stins lumina. In clipa urmatoarele am auzit-o pe Ana exclamand de uimire. Tavanul era plin de luminite fluorescente, minuscule cat niste puncte, cu grija aranjate de tata, imitand constelatiile stelare.

-          Uite carul mare! mi-a soptit.
-          Poti sa-ti pui o dorinta, i-am raspuns si eu tot in soapta, parca fiindu-mi teama sa nu ne auda cineva.
Am auzit-o gemand slab si i-am simtit mana pe sub camasa mea de noapte, pe care mi-a ridicat-o usor. Nu m-am impotrivit, desi mi-era poate la fel de teama ca si ei de c eea ce ar fi putut sa se intample.  Mi-am ridicat camasa si mi-am scos-o. Apoi am ajutat-o si pe ea sa se dezbrace. I-am mangaiat sanii mici si tari si mi-am lipit buzele de ei. Pielea ei mirosea din nou a flori proaspete si eu simteam niste palpitatii nefiresti in jurul buricului. I-am sarutat sanii in timp ce ea imi saruta gatul si-mi mangaia talia, coborandu-si mainile spre fese. Tremuram amandoua nedumerite, dar senzatiile ce la traiam erau mai puternice decat orice incercare de impotrivire.
M-am lasat pe spate cand ea m-a impins usor in piept cu barbia. I-am simtit buzele coborand pe sani, apoi pe abdomen. Frematam déjà de placere cand m-a mangaiat in interiorul coapselor, urcand pe linia muschiului croitor. Deodata am simtit contractandu-se muschii abdominali si un spasm puternic m-a facut sa-mi scape un tipat. Ana a continuat sa ma sarute pe abdomen in jos, de parca nici nu m-ar fi auzit. M-am lasat mangaiata si sarutata asa cum nu-mi imaginasem vreodata , pana ce spasmele repetate au devenit dureroase. Atunci ne-am oprit epuizate. Cunoscusem amandoua pentru prima data dragostea  trupeasca. Si era mai presus decat orice inchipuire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariul tău este important pentru mine!