Ce trist e cerul azi!

ce trist e cerul azi!

ce plânge

cu lacrimi reci de ceață deasă

și ce durere mă străpunge 

în pieptu întins spre univers 

ce frig năprasnic și ce beznă

mă scurg spre hău, spre nefiresc 

ce vifor bate înspre mine 

cu ce lanț gros îmi prinde-o gleznă...

ce dor nebun și ce suspine 

rămâi aici puțin! mi-e bine...

ce tristă noapte-mi ești, frumoaso

ce rece soare-mi zaci pe frunte!

ca strâmbă aștepți, moarte hidoasă

cu tactici sumbre și mărunte!

dar nu te las să-mi strici serbarea 

și nu te las să-mi bagi răceala 

dansului tău alambicat 

în visul meu destructurat...

rămân întins, cu ochii închiși 

cu degetele răsfirate

cu gleznele încătușate 

și buze vinete însetate

privesc la tine, tristă moarte 

și mă amuz 

și știi de ce? 

căci maine dimineața-n zori 

voi învia, iar tu-o sa mori!  

ce trist e cerul azi

ce plânge

cu lacrimi grele înroșite 

prin vene reci mai curge sânge 

sărut fantasme adormite... 

In memoria lui Alex. Mergi spre lumina!