luni, 24 octombrie 2016

Femeie, ești frumoasă!

femeie, ești frumoasă!
când ai umerii dezgoliți
nu inspiri la mister,
ci doar la deschidere 
chiar și atunci când îți arunci hainele furioasă
ești mult prea frumoasă ...

ai plâns. rimelul îți stă înșirat 
pe obrajii îmbujorați 
nu pari neajutorată, 
ci dimpotrivă, o luptătoare,
o amazoană grasă
dar ești, femeie, atât de frumoasă

degetele ți le sprijini deseori
pe genunchii obosiți 
fără să pari epuizată
pentru că tu ești vânjoasă
și precum o madonă
ești de frumoasă

caldă, aprigă, furioasă
leneșă, gospodină, geloasă
obosită, energică, furtunoasă
machiată, coafată, ori proaspăt îmbăiată
mirosind a mâncare, ori plăcut parfumată
perversă
mieroasă
languroasă
femeie, 
ești mult prea frumoasă! 

luni, 17 octombrie 2016

Mi-aduc aminte, mamă!



mi-aduc aminte, mamă,
ce piele fină aveai
când mă țineai în brațe 
și când mă mângâiai
cu degetele  fine 
în părul meu jucai 
și bucle lungi și dese 
în cozi le împleteai 
mi-aduc aminte, mamă
cum îți prindeam în palme  
obrajii tai 'nroșiți 
și-ți admiram în lacrimi
ochii tăi obosiți 

și azi mă uit la tine 
la fel de blândă ești 
cu unghiile-nroșite 
la fel mă îngrijești 
tot vorbe bune îmi spui 
la fel mă încurajezi 
c-atunci când eram mică 
și-nvățam să pășesc 

la fel ești de frumoasă
și anii parcă au stat 
la fel mă ții în brațe 
când forța mi-a cedat 
mă uit la tine, mamă
tu nu îmbătrâneşti
ci tu în suflet cald 
tot parcă-ntinerești

Vorbe goale

 
cuvintele de sticlă
se sparg în zgomot surd 
ramân împrăștiate 
în drumul lat și lung 
călcăm desculți pe ele 
sângele ne țășnește 
din tălpile rănite 
de vorbele grăbite 

unele vorbe sunt
prea frumos colorate 
alte par diamante
când le-asculți de departe 
altele-s lucitoare 
în luna ce răsare 
dar tot cioburi rămân 
tot vorbe seci și goale 

nu arunca cu vorbe 
de sticlă, transparente 
căci n-au esență-n ele,
din suflet nu-s venite 
de ți se sparg în cale
în drumul tău în viață
devin  cioburi tăioase 
și piedici odioase

și nu uita că vorba 
ce tu o spui cu ură
din suflet fără milă
toată seva ți-o fură
și te transformă-ncet
fără a-ți da tu seama
doar într-un ciob infect