mi-aduc aminte, mamă,
ce piele fină aveai
când mă țineai în brațe
și când mă mângâiai
cu degetele fine
în părul meu jucai
și bucle lungi și dese
în cozi le împleteai
mi-aduc aminte, mamă
cum îți prindeam în palme
obrajii tai 'nroșiți
și-ți admiram în lacrimi
ochii tăi obosiți
și azi mă uit la tine
la fel de blândă ești
cu unghiile-nroșite
la fel mă îngrijești
tot vorbe bune îmi spui
la fel mă încurajezi
c-atunci când eram mică
și-nvățam să pășesc
la fel ești de frumoasă
și anii parcă au stat
la fel mă ții în brațe
când forța mi-a cedat
mă uit la tine, mamă
tu nu îmbătrâneşti
ci tu în suflet cald
tot parcă-ntinerești
Poezie despre mamă. Bună de 8 Martie, dar - evident - oricând în an. Cu atât mai meritorie, cu cât și tu ești mamă, Oti!
RăspundețiȘtergere