miercuri, 11 ianuarie 2017

Prima iarnă când noi ne-am iubit



în prima iarnă când noi ne-am iubit 
era atât de cald 
încât flori creșteau din pamant 
pe te miri unde 
în mijlocul potecilor 

în prima iarnă când ne-am iubit 
marea cânta în duet c-o vioară
chelnerii serveau la terase înfrigurați
căci era încă iarnă afară şi nu vară

degetele noastre s-au împrietenit 
şi pielea ta s-a topit peste mine 
luna ne zâmbea albă şi plină 
căci era prima iarnă
în care noi ne-am iubit...


dans le premier hiver quand nous avons aimé
il faisait si chaud
que les fleurs poussent sur le sol
dans des endroits inattendus
au milieu des sentiers

dans le premier hiver quand nous avons aimé
la mer et  un violon chant duo
serveurs froids servis aux terrasses
parce qu'il était encore l'hiver et non pas l'été sur

nos doigts sont devenus amis
et votre peau a fondu sur moi
la blanc pleine lune nous sourire
parce qu'il était le premier hiver
quand nous avons aimé ...
 

Un comentariu:

  1. Este o nouă poezie de dragoste în stilul pe care l-ai abordat recent, adică e o poezie optimistă! Succes în continuare!

    RăspundețiȘtergere

Comentariul tău este important pentru mine!