luni, 6 decembrie 2021

Depresia, Iubirea si Speranta

 


Se plimba pe strada fricoasa

Cu ochii goliți de iubire 

Cerceste un ban pentru pâine 

Nu pare sa știe ce-nseamna fericire 

Umbla desculță, vara și iarna 

E trista pe chip

E trista in suflet 

O văd de la geam seara de seara 

Și-mi scapă mereu câte-un scâncet 

Se plimba pe strada fricoasa

Dar este atât de frumoasa

 

Astăzi e ziua in care eu vreau

In cale sa-i ies cu o cana de ceai

Vreau s-o întreb de unde-a venit 

De ce chipul ei e atât de-împietrit 

De ce umbla ea atât de sfioasa 

De ce nu se vede cât e de frumoasa 

Și ies tot desculță și tot dezbracata 

Sa fiu deopotrivă  cu fata intristata 

 

-          te văd de o vreme cum umbli pe stradă, atât de frumoasă,

si-asa-nnourata

As vrea sa te-ajut, sa vii-n a mea casă

As vrea sa te invit la un ceai și la masă

 

Se uita mirată și ochii-i sunt goi

Dar mâinile-i tremura lăsate și moi

Ar vrea sa refuze dar ar vrea si să vină

Să-mi intre in casa si sa-mi facă lumină

 

Și vine …

Imi intra in casa ca o regină

Cu talpile goale si privirea senina

Vorbeste incet, vocea-i vibreaza

Imi spune povestea ei trista de viata

 

Am fost candva urata

Precum o boala rara

Eu nu aveam o forma, aratam ca o sfoara

Eram si noduroasa, dar eram si intinsa,

Eram spectaculoasa, dar nu eram distinsa

Am fost pe rand urata, rea, odioasa,

Eram sinucigasa, eram prapastioasa

Eram intoleranta, eram nepasatoare

Eram neputincioasa si eram tradatoare

Nimeni nu reusea

Sa-mi ghiceasca expresia

Eram revoltatore

Mi se spunea Depresia.

 

Dar intr-o zi Iubirea

m-a luat la ea in chilie

m-a mangaiat duios

si mi-a suflat magie

nu m-a facut mai buna,

nu m-a facut mai dreapta

m-a facut mai duioasa

m-a facut mai frumoasa

apoi mi-a dat alta nume

mi-a dat si toleranta

si m-a numit Speranta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariul tău este important pentru mine!