Sfârșitul lumii

Vine sfârșitul lumii
Aici, în univers,
Lumina pică oblu
Pe chipul tău revers

Nu, nu sunt speriată
De-această perspectivă
Știu încă sa stau dreaptă
Când îmi privesc eclipsa în oglindă

Vom supraviețui, cu rele și cu bune,
Căci un alt început este acest sfârșit
Vom călca când prea strâmb, când drept pe lângă Dune
Unul către apus și-altul spre răsărit

Și da, va fi sfârșitul
Și lumea noastră mică
Se va chirci tăcută  intr-un poem pervers
Căci eu sunt prea timidă
Iar tu ești prea sărac
Ca să știi să-mi faci vers
Ce trist, povestea lunii
Va deveni subit sfârșitul lumii