sâmbătă, 28 februarie 2009

De mărţişor


Pentru că este 1 martie şi pentru că azi am văzut o mulţime de mărtişoare frumoase m-am gândit să postez în cinstea acestei zile. Să-mi iau gândurile, să le aştern aici şi să la pun şi un şnuruleţ alb cu roşu, împletit din idei.

Mă gândesc câţi ani au trecut peste mine, peste viaţa mea şi câte întâmplări am trăit. Câte minciuni, câte speranţe, câte avânturi şi câte deziluzii. Câte fire împletite şi in final câte iţe deznodate. Ma intreb de ce in zilele cele mai frumoase dintrun an te apuca un soi de tristete amestacata cu fericire, exuberanta, amintiri si vise?

Azi mă plimbam printre tarabele pline de mărtişoare. Aproape în fiecare an de 1 martie mi-am propus ca pentru anul următor să confecţionez şi eu mărtişoare şi felicitări unice şi impresionante. Pornirea această nu o am decât o singură dată pe an. Imediat cum trece Mărţişorul, uit complet. Şi anul acesta la fel mi-am propus. Ba mai mult, am gândit să nu aştept până în martie 2010 şi să încep chiar acum să fac nişte felicitări pentru Paşte.

Este ciudat faptul că nu-mi doream niciunul dintre mărţişoarele care le admiram. Este primul an în care nu-mi doresc mărţişor de la nimeni. Este primul an în care conştientizez că un mărţişor n-ar mai fi un instrument suficient pentru a mi se dovedi dragostea. Primul an în care ar conta mai mult un zâmbet, o vorbă, o strângere de mână sau un sărut. Este primul an în care pe cuvant că n-o să mi se mai pară o jignire să nu primesc mărţişor.

Nu vă inchiputi că am devenit întratât de ternă încât să nu mă mai pot bucura de gesturi mărunte sau simple. Dimpotrivă. Mi-am dat seamă că, mai mult ca niciodată, un singur cuvânt sau un singur gest ar putea însemna cât 100 de mărtişoare dintre cele mai frumoase.

Anul ăsta nu-mi doresc mărţişoare. Anul ăsta îmi doresc doar să mă pot bucura liniştită de Martie înmiresmat care abia a început şi de vara călduroasă care-i urmează şi apoi de toamna ploioasă care precede înfrigurările iernii. Anul acesta îmi doresc doar să trăiesc şi să supravieţuiesc fără marţişoare.

Am căutat o poezioară scrisă pe vremea când aşteptam un mărţişor de la iubitul meu de atunci. V-o împărtăşesc şi vouă ca să vedeţi cât de dezamăgită am fost pentru că n-am primit un mărţişor. Pentru atâta lucru am stat tristă şi mi-am pus întrebări câteva luni sau chiar ani.

" De mărţişor

Am primit de mărţişor
Multe vise şi mult dor
Am sperat c-o să primesc
Ce nu pot nici să visez

Primăvară blestemată
M-ai găsit înlăcrimată
Mărţişorul mult visat
Cred că l-ai înstrăinat!

8 martie 2001"

joi, 26 februarie 2009

Noua mea freza


Nu se vede clar noua mea freză, dar este evident că fiul meu seamănă cu mine. Hi hi

duminică, 22 februarie 2009

M-am reprofilat



Vine un moment în viaţa unui om când trebuie să-şi schimbe un pic direcţia drumului său. Asta am făcut şi eu acum o luna, graţie crizei mondiale şi poate şi crizei vârstei de peste 30 de ani.

Proiectarea nu mai merge. Imobiliarele sunt la pământ. Nimeni nu mai construieşte, nimeni nu mai vinde. Mulţumesc lui D-zeu, încă am câte ceva de lucru. Cu toate astea, m-am gândit că e momentul să fac nişte schimbări în viaţă.

Dacă nu sunt cele mai inspirate, o să văd pe parcurs.

Schimbarea nr. 1: m-am hotărât să renunţ la doctorat. Nu am renunţat încă oficial, dar sunt convinsă în proporţie de 99% că nu voi mai ajunge la niciun examen, sesiunea fiind în plină desfăşurare.

Schimbarea nr. 2: mi-am cumpărat un salon de cosmetică, coafură, frizerie. De două săptămâni zugrăvesc, vopsesc, smotruiesc, pentru a-i schimbă un pic lookul fără mari investiţii.

Schimbarea nr. 3: mi-am schimbat freza. Noul şi-n acelaşi timp ex-ul stilist al salonului meu a îndrăznit să facă experienţe pe podoabă mea capilară. Eu am fost foarte încântată, dar el cred că a avut mustrări de conştiinţă şi n-a mai venit la muncă.

În concluzie:
- sunt un om nou, o femeie de afaceri în devenire. :p
- la salon încă nu merg decât să mă coafez, dar va promit că voi face nişte cursuri şi-n momentul în care se termină şi clintii care-i mai am la firmă de proiectare, mă voi muta la salon toată ziua şi-mi voi desfăşura talentul creator pe feţele şi pe capetele voastre. Nu va daţi în lături, că s-ar putea să vă placă. Hi hi

Aveţi o mică mostră din salonul meu la care mai am mult de muncă.

Vă aştept la BARON-NET, pe Sos. Iancului nr. 46-48 lângă Magazinul Julia.

Şi dacă vreţi să vedeţi cu ce tunsoare v-ar sta bine sau cu ce culoare, trimiteţi-mi poza voastră din faţă, doar capul, cu părul prins sau bine lipit de cap.

Şi încă ceva: dacă aveţi vreo cunoştinţă de meserie care-şi caută de lucru, este bine venită la mine în condiţii salariale modeste (40% din manoperă) şi program de negri pe plantaţie (10-11 ore, o zi liberă-o zi lucrătoare)

Va doresc un look superb şi o primăvară minunată!