marți, 13 septembrie 2011
Dă-mi mie...
tristeţea ta vreau s-o alung
şi să îţi beau al tău venin
aş vrea în locul tău să plâng
să te eliberez de chin
să-ţi iau durerea ce te-nţeapă
prin venele zvâcnind nervos
să fac din mintea mea o groapă
pentru al tău gând dureros
aş vrea să pot să-ţi beau otrava
ce s-a întins verde sub gură
şi-aş vrea să pot să-ngrop epava
acestei răni ca o arsură
dă-mi mie zbaterea, regretul
dă-mi tot ceea ce te frământă
voi ţine-ncătuşat secretul
şi orice gând ce te încruntă
dă-mi mie toată suferinţa
eu pot s-o duc, sunt antrenată
închide ochii şi aşteptă
o nouă zi înseninată
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul tău este important pentru mine!