Sânge de dac

Curge prin mine sânge de dac
Ochii mi-s vulturi, gura mi-e spadă
La nedreptate nu pot sa tac
Țara mi-e mumă, țara mi-e tată!

Locul în care venit-am pe lume
Sub cer infinit e cel mai sfânt
Aici mi-e și rău și-aici mi-e și bine
Trupul din-trânsul îmi este rupt .

Când vine dușmanul să-mi ia din pădure
Mă-nfig în pământ și mă cresc un copac
Tăiați dar din mine odioase jivine
crăpare-ar toporul sub sânge de dac!

N-am multă avere, așa m-am născut
și sunt fericită cu zestrea primită
Copiii și neamul sunt darul meu sfânt
în țară rămân chiar și rănită.

Pruncii ni-i creștem sub legea dreptății
săraci de vom fi, sărăci ne vom stinge,
le scriem limbajul onestității
"aleșilor" rai pe care-i vom-învinge!

De vine tiranul, tiranul să plece!
Luptăm pan' la moarte să nu fim 'nrobiți,
vlaga din el toată să sece,
nimic nu subjugă dacii-învrăjbiți!