miercuri, 13 aprilie 2016

nu am nimic

nu am nimic sa îți ofer
in afara de mine
venit-am-n lumea asta goală
fără veșminte si fără avere
m-am născut întâmplator
doar pentru tine

nu am nimic sa-ti spun
in afara de numele meu
căci restul de cuvinte
chiar sunt de prisos
m-am născut muta
total întâmplator
vorbind doar pentru tine

nu am nimic sa îți arat
in afara de ochii mei
m-am născut oarba
in jurul meu nimic nu-i de vazut
căci eu văd  prin ochii mei
ceea ce doar tu vezi

o intamplare fantastica
a făcut ca eu sa ma nasc
săraca, muta, oarba si surda
dar bogata de tine
vorbind despre tine
văzând prin tine
si ascultând prin urechile tale

din ziua in care m-am născut
sunt chiar tu,
lumina croita din sufletul tău
nu am nimic
nu ma am decat pe mine,
desprinsa din tine 

2 comentarii:

  1. Bre, Panseluțo,

    Matale observi că Otilia și-a schimbat stilul, care a devenit unul filozofic, de-a dreptul?
    Spune și matale ceva, ca să vedem că mai trăiești!

    RăspundețiȘtergere
  2. Îmi place acest poem de iubire, presărat cu niște declarații onirice.

    RăspundețiȘtergere

Comentariul tău este important pentru mine!