Ar mai fi ceva să-ţi spun

Ar mai fi ceva să-ţi spun 

Să-ţi spun că port în nari 

Mirosul salin al pielii tale 

Și că pașii mei, involuntar, 

Pășesc pe urmele pașilor tăi 

Că ochii mei taie zările tale 

Și că apusurile pe care tu le cânți 

Le privesc și eu, de aici 

Ti-aş mai spune și ca încă mă dor 

Respirațiile lipsite de parfumul tău de tutun 

Și că buricele degetelor mele 

Au înțepenit de luni de zile 

Pe pana cu care-ţi scriu romanul promis 

Și că inima mea, plăpânda mea inimioară

Plânge 

De prea multe ori plânge seara,

Însângerată 

Ar mai fi câte ceva să-ţi spun 

Dar tu cânți leneș 

În baldachinul împletit din sfori 

Pe malul acela ce cândva ne-a aparţinut

Iar eu refuz să te mai întrerup...