Murdar

De multe mi-am facut mustrari de constiinta ca nu ma implic in ceva special. In ceva care ar putea sa salveze omenirea. Ganduri mari? Nici vorba. A salva omenirea trebuie sa inceapta cu a-ti salva patria, sau poate doar pe tine, sau numai pe copiii tai.
Spre rusinea mea nu am mers la vot. Daca m-as fi dus l-as fi votat pe Antonescu, poate doar pentru rezonanta istorica a numelui sau. Nu mi-a parut rau ca n-am votat pana zilele trecute, cand a inceput aceasta mizerie impotriva lui Basescu.
Nu-mi place Basescu, mi se pare un necioplit. Daca s-a imbogatit de pe urma mandatului sau de presedinte putin imi pasa. Mie imi pasa de mine, de familia mea, de traiul care-l duc. Imi pasa ca exista o persoana la o primarie care-mi intoarce proiectele dupa cum are chef, doar pentru ca nu-i place figura mea. Imi pasa ca nu-mi pot sustine o lucrare doar pentru ca nu am platit inainte. Imi pasa ca nu pot beneficia de o ingrijire medicala doar decenta, nu zic gratuita, atata vreme cat platesc milioane lunar pentru asigurarile medicale.
Nu-mi pasa deloc de Basescu si de tara care o conduce. Dar incepe sa ma afecteze direct nepasarea mea. Incepe sa-mi fie tot mai rau. De aceea voi merge la vot. Si-l voi vota pe Basescu. Pentru ca Geona, desi pare mai diplomat si mai putin vehement in sustinerea propriilor idei (daca are asa ceva), este un om murdar. Este un om murdar care duce o campanie murdara. Este omul langa care crezi ca te-ai putea culca dar nu te-ai mai putea trezi langa el. Este omul care daca poate accepta o asa mizerie de disputa politica, sigur o sa ti-o traga si tie, si mie si la toti cei care nu sunt ai lui. Si o sa ti-o traga fara preaviz si fara vaselina, in clipa in carea te-ai intors pe partea cealalta.

De aceea m-am hotarat. Ma voi salva pe mine, imi voi salva copiii, imi voi salva tara si poate si un pic din omenire. Voi merge la vot si-l voi pe cel pe care nu vreau sa-l vad dimineata cand ma trezesc, dar pe cel care sunt sigura ca ma va lasa sa dorm fara teama si fara sa ma simt murdara.

La vot?

Sa merg la vot? Sa nu merg la vot?

Voi merge ... Nu voi merge...

Aproape sigur ma voi duce sa votez. Inca nu stiu cu cine voi vota. Stiu sigur cu cine nu voi vota. Poate ma ajutati voi cu niste sugestii. Dintre candidati nu m-a convins niciunul.

Larousse mi-a distrus cariera de dansatoare

Abia ma inscrisesem la cursurile de dans modern. Treceam in clasa a 12-a, incepuse vacanta de vara, eram plina de viata si-mi doream sa fac cariera in dans. Mai facusem eu ceva balet pe la gradinita si ceva dansuri populare prin scoala generala, dar dansurile moderne reprezentau pentru mine singurul vis neimplinit. M-a dus un coleg de clasa. Cursurile se tineau intr-o gradinita. Eram nerabdatoare sa incep. Profesoara m-a acceptat de la primii pasi. Eram o dansatoare innascuta. Ma invarteam fericita pe ritmul muzicii, prindeam imeadiat fiecare nou pas. Se deschidea in fata o cariera stralucitoare.

Dupa doua ore de dans nebun am plecat fericita spre casa. Ce spiridus mi-a indreptat pasii spre libraria din piata si nu spre casa?

Intotdeauna am avut o pasiune deosebita pentru lecturarea in libraria aceea. Si acum, dupa atatia ani cand ma visez in orasul meu, visul contine invariabil un fragment cu mine in libraria aceea. Am intrat hipnotizata. Am petrecut acolo vreo ora, uitand complet de cursurile de dans. Vanzatoarea ma stia si ma lasa sa lecturez, desi nu era o sala de lectura. Uneori mai si cumparam, cu toate ca erau destul de scumpe cartile. Ca si acum, de altfel. Cand l-am zarit pe "Larousse" - enciclopedia ilustrata in limba franceza mi s-au lipit mainile pe el. Costa un pic mai mult decat cursul de dans. Eram vrajita. Nu avusesem nicicand o enciclopedie ilustrata in mana. As fi putut desena din ea toate cladirile acelea impresionante, toate palatele si toti zgarie norii care nu-i gasisem asa pe toti la un loc nici la biblioteca judetean.

Am alergat acasa. Mami, mami, vreau Larouss-ul. Si mai vreau si cursul de dans. Te rooogggg. Dansez extraordinar de bine, iar enciclopedia asta m-ar ajuta foarte mult la desen. As putea sa desenez toate cladirile din ea si sa si invat in acelasi timp istoria arhitecturii.

Maica-mea nu s-a lasat impresionata. Mi- zis clar: ori una, ori alta!

Si l-am ales pe Larousse. Cred ca a fost o alegere inteleapta. Dar asa mi-am ratat cariera de dansatoare. ;))

Doua bestii

La intrebarea "Ce mai aveti acasa" si raspunsul meu "baiat!" doctorul mi-a spus: "veti avea doua bestii. Chiar daca nu sunt la inceput, vor deveni pe parcurs!"

Toti ne-am dorit o fata. Eu cu sotul meu ne-am gandit numai la nume de fata. Ca si la Bogdan de altfel, cand am aflat ca e baiat ne-am dat seama ca noi nu mai stim nume de baieti. Macar de data asta nu ne-am inteles la numele de fata.

Eu sunt foarte fericita. Imi doream fetita, e drept, dar faptul ca ar putea fi baiat ma scuteste de a amenaja la mansarda o noua camera. Vor putea imparti aceeasi camera pana la 18 ani.

Sa va pregatiti, la anul in iunie vom dansa la botezul bebelusului meu nr. 2. Daca va avea caciulita roz sau albastra voi afla cu certitudine abia peste 1 luna. Pana atunci incerc sa ma obisnuiesc cu ideea ca voi avea in casa doua mici "bestii". Sigur le voi supravietui.

Poza de familie

Mami, tati si Bogdan: o familie fericita ;))

Balerinii

Astăzi mi-am pus balerinii. Mi-am masat puțin tălpile noduroase și schimonosite și mi-am legat balerinii prăfuiți. A trecut multa vreme de când nu i-am mai încălțat. Tălpile lor sunt găurite, iar albul lor s-a murdărit cumplit.
Nu-i nimic! Astăzi o să dansez oricum.

Ce-l face pe om să creadă în puterile lui? Cât crede el că poate trece peste propriile-i neputințe? Cum poate el să zboare dincolo de fiecare obstacol?

M-am ridicat pe vârfuri. Mi-am simțit greutatea dublată de trecerea anilor în poantele ce abia mai rezistau. Am simțit degetele trosnind. Dar dintr-o dată m-am înălțat. M-am înălțat pe muzica multicoloră, mai departe de oglinzile ce mă înconjurau. Întunericul stătea departe de mine, o aură luminoasă îl îndepărtase suficient cât să-mi legăn pașii pe poteca aurie.
Dansul meu a continuat lin până dimineața. Mi-am desfăcut balerinii. Erau plini de sânge...

Dor de mare

De câte ori te-am mai văzut de-atunci
Săltând vioi, dar apăsat pe stânci,
Luptându-te cu vântul să nu te doboare
Şi-apoi căzând sub val şi soare?

Atâtea veri s-au scurs tăcute
Şi-atât de multe nopţi vrăjite
de câte ori te-am mai auzit
strigându-mă şoptit?

Doar într-o zi am mai crezut
C-ai revenit
M-am înnoit şi m-am gătit...
Păcat că între timp, total întâmplător
M-am stins de dor.

La multi ani!

De mult, în ţări îndepărtate
Regina naşte împărat
Prin dragoste şi prin dreptate
Devine sfânt adevărat.

Cum a crescut şi a iubit
Elena pe-al său Constantin
Aşa şi tu mi-ai dăruit
Cel mai frumos destin.

Măicuţa mea, îţi mulţumesc
Că m-ai făcut să îndrăgesc
Ideea de a deveni
Şi eu mămica într-o zi.

Porţi nume de regină sfântă
Şi de aceea îţi doresc
O viaţă plină şi frumoasă
Şi-un trai împărătesc.


La mulţi ani pentru tine Elena şi pentru tine Constantin!

Sfârşit de săptămână

Pentru că s-a mai sfârşit o săptămâna grea şi pentru că nu mai am chef de muncă m-am hotărât, la cererea publicului, să vă mai dezvălui o părticică din gloriosul meu traseu poetic. ;))
De fapt este o poezioară cu care am participat la un concurs studenţesc de poezie, acum vreo 10 ani. Nu este reuşită, dar mă iertaţi, pentru că am fost şi eu un pic bolnavă când am fost mică.

Judecata

Au venit şi mi-au pus cămaşa de forţă
Mi-au reproşat că existenţa mea este precum o torţă
Înflăcărată, galbenă, fierbinte
Acaparatoare şi prea puţin cuminte

Au venit şi m-au legat în lanţuri
Că existenţa mea ar semăna cu şanţuri
Adânci, întunecate, reci şi foarte late
Viermoase, înfrunzite şi prea întortocheate

M-au legat şi m-au bătut cu bâte
Căci am în viaţa mea păcate multe mai multe
Decât prevede legea şi merit prin urmare
s-ajung în închisoare

Au venit şi m-au suit pe cruce
Că traiul meu a fost şi-amar şi dulce
Că am trăit prin dragoste şi dor
Când au spus ei n-am vrut nicicum să mor

M-au pus la zid şi toţi m-au împuşcat
Căci viaţă mea a fost doar un păcat
Că am iubit o viaţă un bărbat
Şi pentru-a sa iubire de tot m-am lepădat

Aceasta mi-e credinţa, drag judecător
Puneţi-ma la zid, acuma vreau sa mor!

Sunt nelamurita...

Nu inteleg de ce daca stau in fata calculatorului, cu picioarele incrucisate sub scaun, fara sa ma misc, mi se desfac sireturile la pantofii mei sport?