te pierd...
brusc, le fel ca pe un vis odată cu venirea dimineții
te uit...
așa cum uiți fără să vrei o amintire-atât de veche
te-alung...
din gânduri, ca pe o fantomă, știind că nu există
te-ndepărtez...
de mine, ca pe-un necunoscut ce poate fi periculos
te pierd...
ca apa absorbită de scoarța de pământ uscată
te uit...
ca pe durerea bolii abia vindecate
te-alung...
ca pe-o străină tristă, îndurerată
te-ndepărtez...
pentru că nu mai pot să te urmez
te pierd...
ușor, tiptil, pe nesimțite și pe nevăzute
fără să vreau să te alung
fără să simt că te îndepărtez
mă înspăimânt...
te pierd...
te-alung...
te uit...









