Așteptări

Nu, să n-ai așteptări mari de la omul mic. Sinceritatea, loialitatea și generozitatea ta nu sunt virtuți, ci doar slăbiciunile de care profită pentru a te subjuga. Cu ele își hrănește vanitatea...Iubirea nu și-o poate hrăni, căci n-a cunoscut-o și nu va fi capabil s-o cunoască. Astfel de oameni trebuie lăsați să se războiască doar cu cei de teapa lor.

Parfum din tine

- Și dacă s-ar face un parfum cu numele tău, cum ai vrea sa miroasă?
- Pai întâi de orice ar trebui sa aibă izul puțin sărat de mare, puțin albastru de vânt, puțin verde de alge și puțin galben de nisip fierbinte.
- Adică ar mirosi ca tine după o zi la plaja?
- Nu chiar, pentru ca as vrea sa miroasă puțin a liliac și chiar așa lila, a zambile...
- Deci ar mirosi ca după o zi petrecuta de tine intr-o grădina de pe malul marii
- Oarecum. As mai vrea sa prindă puțin din mirosul ploii, puțin din mirosul soarelui fierbinte, puțin din mirosul pielii abia spălate și puțin din mirosul nopții, după ploaie, când pe cer ar fi luna noua...
- Hmmm. Deja simt ca începe sa miroasa a tine...

Vă rog să vă dezbrăcați. De tot!

Aveam căpuşe. Nu pe mine, ci în curte. Era anul acela în care apocalipsa şi sfârşitul lumii urmau să se tragă de la căpuşe, după cum relatau canalele de ştiri. Prin urmare, auzind eu de la babele din sat că există un leac miraculos, m-am dus la farmacia veterinară din colţ şi am cerut licoarea ucigătoare. Mi-a dat o sticluţă micuţă, de vreo 5 ml.
Acasă, înainte de a o dilua într-o găleată cu apă, citesc îngrozită pe etichetă: o picătură poate ucide o vacă. Minunat, zic în mintea mea și pun sticluța goală, după ce o diluez,  pe chiuveta din bucătărie, în ideea ca o voi arunca la coș după ce voi merge la baie. În drumul meu spre baie, pe blatul bucătariei observ o ciocolată deschisă. Intru instantaneu în șoc hipoglicemic și îngurgitez cât ai clipi toată cicocolată, lingându-mi la propriu degetele. Apoi merg la baie, fac ce era de făcut și când să mă spăl pe mâini eticheta „o picătură, o vacă” îmi sparge retina. Creierul se inundă, limba începe să mă piște și conștientientizez în ultima clipă a vieţii mele: degetele, soluția, vaca…
Târându-mă aproape (de spaimă, nu din alte cauze), ajung la telefon și sun la cabinet: „doamnă, am lins soluție de-aia cât să moară o ciurdă de vaci…, ce e de făcut?”. O simt pe doamna că intră în panică, aproape strigă și mă imploră să fug la spital.
Cu soțul îngrozit după mine și cu sticluța bine ambalată într-o sută de pungi, ajungem la spital. La primul ghișeu, când dau buletinul și arăt sticluța, recepționera trage semnalul de alarmă: panică totală.
– De unde aveți această soluție?
– De la farmacia veterinară. Ce-i în neregula? Am dat 12 lei pe ea.
– Este interzisă!


Continuarea aici

Cântă-mi natura, iubire!

Iubire,

ființă vie 

ce sălășluiești în mine,

ascute-ți arcușul 

și cântă-mi natura,

căci numai despre ea 

îmi poți cânta acum!

Pune pe note 

culorile ei intense 

și varsă-le în mine,

ca pe o pânză neîncepută...

Cântă-mi natura, 

iubire din mine,

pentru că doar natura

poate fi cel mai gingaș viers

și numai tu, iubire,

o poți reproduce în sunete

atât de suav!

Prima iarnă când noi ne-am iubit

în prima iarnă când noi ne-am iubit 

era atât de cald 

încât flori creșteau din pamant 

pe te miri unde 

în mijlocul potecilor 

în prima iarnă când ne-am iubit 

marea cânta în duet c-o vioară

chelnerii serveau la terase înfrigurați

căci era încă iarnă afară şi nu vară

degetele noastre s-au împrietenit 

şi pielea ta s-a topit peste mine 

luna ne zâmbea albă şi plină 

căci era prima iarnă

în care noi ne-am iubit...

dans le premier hiver quand nous avons aimé

il faisait si chaud

que les fleurs poussent sur le sol

dans des endroits inattendus

au milieu des sentiers

dans le premier hiver quand nous avons aimé

la mer et  un violon chant duo

serveurs froids servis aux terrasses

parce qu'il était encore l'hiver et non pas l'été sur

nos doigts sont devenus amis

et votre peau a fondu sur moi

la blanc pleine lune nous sourire

parce qu'il était le premier hiver

quand nous avons aimé ...

 

Ironic

Ce diferența ironica între oameni...
unii își dau seama de ceea ce nu merita,
alții nu-și dau seama de ceea ce merita...

Femeia vioară

De azi am învățat să simt muzica
asa cum simțeam până acum lumina
o primeam cu ochii deschiși,
îmi invada pupilele
și-mi pătrundea strălucitoare
până în creier și până în oase
când era frig mă încălzea,
iar când era prea cald,
lumina aceasta mă împresura
trezindu-mi porii de pe piele
în microscopice străfulgerări

azi ți-am simțit muzica
nu ți-am auzit-o ca pe o melodie,
ci am simțit-o
precum o atingere
pe piele, pe trup și în suflet

azi ți-am simțit muzica
pentru ca azi ți-ai pus arcușul
pe sânii mei
și i-ai transfigurat în note muzicale
i-am simțit tresăltând sub arcușul tău
și vibrând întrebători sub degetele tale
azi ți-am trăit muzica
ca pe o lumină
în timp ce tu mă cântai
transformându-mă în vioară,
vioara ta...

Aujourd'hui, j'appris à sentir la musique

tout comme je me suis senti la lumière

Je reçus avec les yeux ouverts

J'envahir les élèves

envahir mes yeux

lumineux pénétré mon cerveau et mes os

quand il faisait froid lumière me réchauffe

quand il faisait froid

cette lumière me enveloppait

faire mes pores de la peau

dans les éclairs microscopiques

Aujourd'hui, je me suis senti ta musique

Je ne l'ai pas entendu comme une chanson

mais je me sentais

comme une touche

la peau, le corps et l'âme

Aujourd'hui, je me suis senti votre musique

Pour aujourd'hui, tu mette ton arc sur mes seins

J'ai transfigurée en notes de musique

Je me sentais sauts dans ton arc

interrogatoire vibrant sous vos doigts

Aujourd'hui, je l'ai vécu votre musique

comme une lumière

pendant que tu me chanter

me faisant violin,

Violin femme

Comoara din noi

azi sunt pirat!

azi m-am decis să plec 

în lumea mare,

pe mări şi pe oceane.

să zbor, să navighez.

să răscolesc adâncuri 

şi să caut comori,

să explorez străfunduri 

din ceruri, plaje, zări 

azi sunt pirat!

am spadă-n loc de mână

şi un ochi din cristal,

am un picior de lemn,

cercel în abdomen.

inima mi-a fost frântă

într-un război barbar,

de azi eu m-am decis,

voi fi pirat-tiran!

mi-am construit o barcă

din vise şi speranțe,
în loc de vâsle, șansă,
în loc de vele, transă...
cu ochiul bun închis
cu palme tremurânde
cu corpul tot zvâcnind
pe marea azurie
m-am avântat sperând

dar nu regret,
căci soarta 
mi-a dat vânt bun la pupă
iar valurile-albastre
suave m-au purtat
pe insula pe care
tu erai împărat

te-am regăsit același
navigator măiastru
cu sufletul de aur,
curat, ca un sihastru
cu gânduri bune-n tine,
cu blândeţe-n privire
pirat și tu, ca mine,
perfectă potrivire!

suntem pirați, pesemne,
căutători de aur
în suflete  pierdute
căci ce-ar putea sa-însemne
a noastră alergare
pe cărări dispărute?

iar pe-acea insuliţă
retrasă şi uitată
ne-am contopit povestea
sub marea îngheţată
ne-am îngropat iubirea
sub frunze şi nuiele
iar valurile albastre
ne-au legănat pe ele
vântul asbtract de iarnă,
îmbrăţişaţi şi goi,
a-ngropat într-o doară
comoara chiar în noi!

Eternitate

aproape că nu cunoscusem fericirea până atunci.

în afară de iubirea pentru 

sufletele născute din mine,

iubirea, în general, era un subiect tabu

dar atunci, după ce te-am cunoscut, 

universul parcă a căpătat altă însemnătate 

altă înțelegere s-a născut în mine,

iubirea și-a recăpătat sensul,

iar clipa a devenit nemuritoare

am trăit aievea magia reîntâlnirii 

dupa atâtea vieți de neștiință

am simțit adânc în mine 

emoția fermecătoare a eternității 

probabil vom îmbătrâni 

probabil nu ne vom mai recunoaște 

dar fericirea acestor zile 

va rămâne veșnic tânără,

precum chipul tău din tabloul 

îngropat în ochiul dragonului roșu

Spune-mi ceva

Spune-mi ceva, orice
spune-mi că maine va fi sfârșitul lumii
sau că universul acesta niciodată
nu va fi spulberat
spune-mi că stelele acestea
strălucesc pentru noi
ori că soarele brusc
și-ar opri strălucirea
daca noi am înceta a ne mai iubi
spune-mi că padurile își vor încetini creșterea
daca noi ne-am opri din mângâieri
ori dimpotrivă, că pământul s-ar opri
din drumul său către
catastrofala încălzire globală
dacă noi am continua legendara iubire interzisă

o, da, spune-mi că suntem sortiți
ca iubirea noastră
să fie cântată în mii de ode
ori vizionată în sute de episoade telenovelistice
ori că ea imită
iubirea antică silită
dintre Hefeistos și Afrodita

spune-mi ceva, orice,
bun sau rău
frumos sau urât
un blestem ori o binecuvantare,
dar spune-mi!