:) Am găsit prin niște foi care le credeam pierdute câteva poezioare de acum vreo 7-8 ani. Eram puștoaică, eram îndrăgostită și iubeam bolnăvicios. Și ceea ce m-a făcut sa zâmbesc este faptul ca mi-am reamintit cât de geloasă eram. Făcând abstracție de calitatea discutabilă a versurilor, va invit sa citiți 2 dintre poezioarele mele de atunci. Iată:
Din gelozie
Am și eu o slăbiciune
Recunosc, nu mi-e rușine
Orice om normal deține
Un călcai al lui Ahile
Plâng, ma bucur și trăiesc
Ca un om normal, firesc
Însă des mă controlează
Gelozia nemiloasă
Zeii toți m-au blestemat
Să trăiesc ca un bolnav
Iubirea mea sa fie arsă
De boala-aceasta păcătoasă
Orice om îmi e dușman
Hotărât să-mi ia ce am
Și iubirea, da, iubirea
Mi-o omoară gelozia
Dragul meu, iți cer iertare
Căci normal, nu sunt în stare
Să-ți ofer nealterată
Dragostea adevărată.
04.01.2001
Neputință
Adorm plângând, căci neputința
De-a-ți arăta iubirea mea
transformă totul în credința
C-acum tu ești cu altcineva.
De gelozie sunt bolnavă
și singurul medicament
este atingerea suava
a ta, precum un pansament
și sufletul îmi sângerează
când mana ta este departe
și calmul meu atunci cedează
căci infinitul ne desparte
23.11.2000
Daca v-a placut ce ati citit, o puteti recompensa pe autoare in urmatoarele conturi: RO02 RNCB 0088 0019 6303 0001 - lei / RO12 RNCB 0088 0019 6303 0015 - dolari / RO61 RNCB 0088 0019 6303 0006 - euro / revolut LEI: RO56 BREL 0005 5155 0621 0100
:)
RăspundețiȘtergerefrumos si inocent...
cred ca f multi din noi am scris poezii, la o anumita varsta, sau am incercat...mi-am amintit acum ca imi adusese tata un registru frumos, cartonat, A4, sa il folosesc drept ciorna pentru exercitiisi teme, la scoala....l-am dosit bine, si l-am transformat in jurnalul meu de poezii, in liceu, cred ca aveam vreo 16 ani...o sa-l caut,sa vad cat de pesimista eram...imi amintesc ca scriam doar despre toamna, ploaie, suferinta,dor...
PS: acum mai esti geloasa?
...si eu care credeam ca te cunosc...pentru cei care nu te stiu de cind te stiu eu,trebuie sa spun ca numai de neincredere in sine si gelozie nu ai fi putut fi acuzata.poate ai scris aceste poezii pentru ca mai tirziu sa poti sa la spui unora :"am fost o naiva dar viata m-a transformat in acest asasin cu singe rece"oti, ai fost si esti mult mai dura decit lasi sa se vada,cit despre rime...,ma bucur ca intre timp ai mai exersat
RăspundețiȘtergerePăi hotărâţi-vă: suavă sau asasină? Vreau să ştiu cum să mă pregătesc pentru data viitoare!:))
RăspundețiȘtergere@ana: o peozioara bacoviana nu primim si noi sa ne edificam? ps: nu, e ciudat, cu varsta mi-a disparut si gelozia :)
RăspundețiȘtergere@anonim: naivitatea nu mi-a disparut, chiar daca ucid cu sange rece tot ce intra-n raza de actiune a kalasnikovului meu.
@innu: la ce s-a ajuns de la niste amarate de versuri... nu te lasa dusa in eroare, eu sunt o delicata. :))
m-ai facut sa fredonez Jealous guy a lui Lennon si acum nu mai scap de ea... :D
RăspundețiȘtergereuffa
nici eu nu cred ca gelozia dispare vreodata
RăspundețiȘtergere