.jpg)
Când ai plecat, ai luat cu tine
Speranțe, vise și povești
Ai rupt din versuri albe rime
Lăsându-le cuvinte seci
Când ai plecat ai smuls din noapte
Vraja cu care se-ntindea
Cerul cu stelele din șoapte,
Care din ochi îți strălucea
Ai luat și-atingerea fugară
Lăsând plecarea simplu fapt
Ca trenul gol fugind din gară
urlând în gol, plângând de fapt
Când ai plecat, n-ai vrut să știi
Că-n urma ta sădești durere
Te-ai dus în grabă să poți fi
Sigur salvat doar prin tăcere
Când a plecat, a luat cu sine
RăspundețiȘtergereTot comment-form-ul de blogspot
Şi mie iar de nervi îmi vine
Să-i dau lu` goagle peste bot!
Mă chinui să scriu comentarii
(Se ştie, doar, că asta-i greu)
Iar ei cu mintea lor, bizarii
Mă fac să urlu ca un leu.
Nu-i bai, o să-i înving odata
Că doar n-adorm pe tastatură!!!
Şi-o să le zic vorbe de clacă
(Aici era ceva cu ``gură``)
Ai reusit ca anonim. Dar eu stiu cine esti dupa stilul artistic. :)
RăspundețiȘtergereNu sunt anonim, sunt eu, Marian S!!!
RăspundețiȘtergereAcela a fost un test. Prima soluţie: am schimbat browserul. Acum vine a doua soluţie...
Stiam ca tu esti. :) Ti-am recunoscut talentul, care te recomanda...
RăspundețiȘtergereDeci e browserul. Urmează nişte vorbe cu beep... Am un browser setat cam ``paranoic``, acum am încercat cu unul mai ``libertin``.
RăspundețiȘtergereGata, am băgat la cap!!!