De ce crezi că ţi-aş vrea
să-mi dai recunostinţa,
sau să-mi ridici statuie,
ori să mă-ngropi în flori?
Nu-ţi accept năzuinţa
chiar de-aş fi eu zeiţa
printre-ai săi servitori!
vreau doar să-ţi ceri iertare
în semn de apropare
ca-l tău comportament
nu e devotament
ci pare mai degrabă
o fală, o ispravă
să recunoşti măcar,
nu ar fi în zadar,
că ceea ce ai făcut
în răni s-a prefăcut
tu ai fost conştientient
de cât joci de nedrept
aş vrea să-ţi pară rău
că mi-ai facut doar rău
că mi-ai jurat iubire
şi-a fost doar amăgire
şi că doar m-ai minţit
ca să fii fericit
aş vrea şi tu să plângi
chinuit să te culci
şi ziua să ţi-o-ncepi
în piept cu mii de ţepi
să îţi strângi şi tu pumnii
când simţi colţii minciunii
dar să nu poţi a spune
lucrurilor pe nume
vreau să te umileşti
şi milă să-mi cerseşti
şi să mă rogi strigând
cu trupul tremurând
să-ti dau a mea iertare
şi-a ta eliberare
s-accept că ai greşit
şi că te-ai pocait
poate că asta aş vrea
dac-aş fi fată rea
dar cum nu sunt decât
sufletul tău pierdut
iţi spun doar un cuvant
nu meriţi nici atât:
DISPARI,
om făcut din gheţari!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul tău este important pentru mine!