marți, 15 aprilie 2014

O rană

 
Am o rană cât o neputinţă
Inima o zămisleşte,
mintea parc-o născoceşte
O rană mare în piept...
Cât prăpastia ce ne-a crescut între suflete
 
şi ea nu se închide cu una cu două
inima o alimentează,
mintea pare c-o sudează
Dar ea rămâne mare,
revărsată peste cavităţile însângerate
Precum este hăul care ne desparte
 
Ea nu se vindecă ușor
Căci se hrăneşte cu mult dor
Poate o îmbrăţişare ar putea s-o coase
 plantându-i luminițe în unghiuri-ntunecoase
 
Am o rană mare în piept
Tot creşte pe măsura ce te-aştept
Devine atotcuprinzatoare,
înghite a ta amintire
Nimic n-o poate vindeca,
Poate doar o iubire....

Un comentariu:

  1. Si eu am o rana mare-n piept pe care nu mi-o poate vindeca nimeni,iar tu,panseloiule,suna la 112...

    RăspundețiȘtergere

Comentariul tău este important pentru mine!