După ploaie

După ploaie începem să ne numărăm pașii
Câți pași înainte, câți pași înapoi?
Ca și cum un resort ruginit
Ne-ar ține tălpile agățate de el,
Iar o balanță defectă ne-ar împovăra cu pași înapoi mult mai mulți

Parcă după ploaie îți vine să numeri
Secundele pierdute inutil
Așa cum se scurg ele ca ploaia scursă în pământul nesătul
Ca și cum noi n-am putea avea
Si secunde câștigate

După ploaie iți cad pleoapele a tristețe
Si zâmbetul se topește a jale
Ca și cum noi n-am ști să fim și fericiți
Iar timpul se joacă cu noi
Rânjindu-ne în față un rictus de genul "m-ați pierdut inutil"

După ploaie uneori iese soarele
Atunci pașii noștri merg numai înainte
Timpul este doar câștigat
Si sufletul ne e plin de poezie
După ploaie ne numărăm, fără a ne fi contabili dibaci,
Fericirile plouate mocănește...