Calde și înmiresmate, precum este primăvara
Și ma împotrivesc sfârșiturilor
Triste si mohorâte, precum este toamna
Brăzdez orizonturile
Infinite și de nepătruns
Precum este universul necunoscut
Și ocolesc drumurile închise
Greoaie și înnămolite, precum sunt cărările neumblate din sălbăticie
Îmbrățișez zâmbind începuturile
Ma resemnez sfârșiturilor
Căci orice sfârșit chinuitor
Este un început copleșitor
O poezie care degaja optimism! Si stiu ca nu ma insel!
RăspundețiȘtergere