Încă te aștept, iubite
Ca o frunză în cădere
Știu că iarna va veni
Dar eu nu mă tem a geme
Te aștept și cad într-una
Într-un abis nesfârșit
Martora îmi este luna
C-am strigat, n-ai auzit
Te aștept ca o urmare
A iubirii neîmplinite
Te aștept ca un regret
Al iernii mult prea grăbite
Te aștept și cad, firește
Crengii mele-i sunt prea grea
Te aștept, nu-i o poveste
Despre el și despre ea
Este doar povestea mea
Spusa de-o frunză căzută
Zace-acum în iarba udă
Vine iarna peste ea
Și ea încă te așteaptă
Ca o rază întârziată
Poate te vei îndura
Și-oi veni în vara ailaltă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul tău este important pentru mine!