Te plâng castanii

 

Te plâng castanii, dragule, peste poteci
și cerul stă uimit gemând a ploaie
pășesc printre străini plângând, greoaie
rugându-mă de flori să nu îmi pleci

te plâng cu lacrimi albe multe flori
îți plâng plecarea ta de lângă mine
norii se bat pe dincolo de soarele ce ține
lipiți de pielea mea încă prezenți fiori

te plâng și eu, de dor, pe sub castani
iubitule, pe unde te-ai ascuns?
întinsă pe poteci albite ma înec în plâns
cu lacrimile transformate-n bolovani.


 

Curriculum Vitae

Mă numesc eu, doar atât
M-am născut într-un loc depărtat:
pe pământ
Locuiesc chiar aici, lângă tine acum
Dar am fost pretutindeni, îți spun...

Studii am multe, spun drept
știu doar ceea ce vreau,
nu către ce mă-ndrept...
Limbi străine nu prea cunosc:
știu doar limbajul simplului gest,
este puțin, da-i tot ce stiu și recunosc!

Am studiat neîncetat cântatul în strună
și dansul abstract pe sub clar de lună
Masterul l-am dat în psihologie:
Uneori ma-nțeleg clar și pe mine
Doctorat?
Ha, ha, ha, firește că l-am dat
în lumi diferite, în țel, în căutat...

am și aptitudini, multe și diverse:
de la stări întrebătoare
până la iubiri alese...
știu șă mângâi, să alint,
Să ating, să-mbrățișez și să sărut

Am permis, te conduc bine
De te lași și vii cu mine
De prin lumi neînțelese
Stiu potecile alese...

Am lucrat, mult am lucrat
Am căzut, m-am ridicat
Peste tot pe unde-am fost
Am crescut plecând de jos
Am și o recomandare
De la șeful cel mai mare

Aceasta sunt!
Și-acum vă rog să încercați
Să-mi găsiți postul potrivit
Si să mă angajați!


foto: Waterhouse, John William. The Sorceress. 1913. Oil on canvas. Peter Nahum Collection.

Te-am aşteptat

   

 

Te-am aşteptat
Nu-i de mirare
Păstrez în pori mirosul tău
Încă te-aștept
Nu-i o-ntâmplare
Căci vreau să fii stăpânul meu

Privesc în lungul drumului pe care
De-atâtea ori fi vrut-ai să-l străbați
S-au stins din frunze multe felinare
Si astfel-ai fost forţat să te abaţi

Nu cred că vei veni în seara aceasta
Şi cred că nici în serile ce vor veni
Eu însa voi spera că-n anul ăsta
Cândva-ntr-un colţ de drum ne vom reîntâlni

Te-am aşteptat
Si nu e de mirare
Pentru ca în cuvântul tău am vrut să cred
Şi încă te aştept
Nu-i o-ntâmplare

Să vii, aşa ar fi corect!

O rană

 

Am o rană cât o neputinţă
Inima o zămisleşte,

mintea parc-o născoceşte
O rană mare în piept...
Cât prăpastia ce ne-a crescut între suflete

 

şi ea nu se închide cu una cu două
inima o alimentează,

mintea pare c-o sudează
Dar ea rămâne mare,

revărsată peste cavităţile însângerate
Precum este hăul care ne desparte

 

Ea nu se vindecă ușor
Căci se hrăneşte cu mult dor
Poate o îmbrăţişare ar putea s-o coase
 plantându-i luminițe în unghiuri-ntunecoase

 

Am o rană mare în piept
Tot creşte pe măsura ce te-aştept
Devine atotcuprinzatoare,

înghite a ta amintire
Nimic n-o poate vindeca,
Poate doar o iubire....

Întâlniri ratate

 

Mă ustură ochii de la lacrimi sărate
Sau de la cele trei întâlniri ratate
Sau poate de la fum sau de la vorbe dulci
Şoptite şi-auzite în nopți atât de lungi 

Pe umeri simt cum picură agale
Vreo șapte lacrimi sărate şi amare
Coboară-n vijelie în inima ce bate
Si-așteaptă tresăltând noi întâlniri, vreo șapte

Şi zâmbetul il simt pe buze tot amar
Ştiind că pactul nostru tot este în zadar
Căci decăt zece întâlniri atât de așteptate
Concrete sunt acestea trei ratate... 

Femeia ta perfectă

Sunt femeia perfectă

Înaltă sau scundă

Superbă, urâtă 

Grasă sau slabă 

Nearanjată sau cochetă

Sunt pentru tine

Femeia perfectă

Am toane şi mofturi

Pretenții, dorințe

Îţi cer nemurirea 

Şi stele-n gablonţuri

Îţi cer universul 

Şi luna inertă

Ca-s eu, femeia perfectă

Nu-ţi spun minciuni, nu-ţi spun adevăruri 

Nimic nu-ţi dăruiesc

şi pentru ce-mi oferi, nu-ţi mulţumesc

Dar îţi cer favoruri

şi vise şi doruri

Când mă chemi, sunt absentă

Aşa sunt eu, femeia perfectă

Te-ntrebi ce ţi-am făcut?

De ce m-ai cunoscut?

Parcă-ai fost blestemat

când m-ai ascultat

şi când m-ai băgat

în viaţă-ţi imperfectă

Pe mine, femeia ta perfectă! 

Copile blond cu ochi ca marea

din două stele lucitoare
strivit-am-n tălpi o pulbere
cu-o lingură mare de miere
ţi-am modelat un par din ele

pielea ţi-am uns-o cu mult lapte
proaspăt şi cald de la zeiţe
şi-un zâmbet larg şi dragălaş
ţi l-am pictat sub nas

doua mărgele din smarald
în ochii tăi am picurat
şi unghiuţele finuţe
doar din sidef ţi le-am sculptat

copilul meu cu ochi ca marea
din mine eu te-am plămădit
în ochii tăi închis-am zarea
din care eu te-am construit



La multi ani iubitului meu fiu care azi, 31 martie 2014 implineşte 4 anisori!

Un nimic

Am naufragiat pe-o insulă pustie
Nu are viaţă, zbor sau feerie,
Nu are cer, nici mare, nici mers şi nici opriri
Nici vise, nici speranțe, nici dor şi nici iubiri

E chiar nimic şi nu-nţeleg cum pașii mei m-au dus
Spre cel mai crud şi-ndepărtat apus
Şi cum de nu au nimerit
O insulă cu viaţă şi cu-un răsărit

Şi zilele îmi trec fără să simt ceva
Dar sper c-această insulă va reînvia cândva
Speranța mea e însă un pas atât de mic
Spre scopul de-a da viaţă şi iubire la nimic

O clipă

mi-e lângă tine clipa
şi pleoapa mea-ţi clipeşte
pe mâna-ţi-mi stă aripa
zvâcnind, parcă-ţi citeşte
din cartea ce-mpreună am scris-o la-nceput
cât a trecut de-atunci? mult tare a trecut!

dar viaţa mea prezentă
traieşte în trecutul
ce l-am făcut cu tine, atunci pe cand "demult"-ul
era încă aproape
prin clipe şi prin şoapte
te ţin încă în mine, chiar de îmi eşti departe

în zborul meu aripa
de tine se agaţă
ne zboara iarăşi clipa
rămânem însă-n viaţă
o pleaopa-mi se deschide si alta se inchide
o clipă lângă tine...dorul iar mă cuprinde





 

Un mărţişor

E frumos și necesar 
C-atunci când primești un dar
Cu drag să îl preţuieşti
Cu sufletul să-l primești

Căci persoana ce l-a dat 
Din suflet și l-a luat
Frumos ți l-a dăruit...
Mărțișor nepretuit!

Multumeşte-i cu privirea
Căci el știe că iubirea
Ce încă cu dor i-o porţi
Nu ai cum să i-o arăţi

Mulţumeşte-i c-un sărut
Aşa cum făceai demult
Căci el știe ca n-ai cum
Să-i arăţi mai mult acum

Un mărțișor, doar atât,
Deși ar fi vrut mai mult
Depărtările îl dor,
Dar ți-a dat un mărțișor

Cel mai frumos mărțișor:
Sufletul lui plin de dor!