Invitatie vol V

Dragii mei, va invit in data de 5 iunie 2016, ora 17.30 la evenimentul Lansare de Carte "De m-as intoarce in timp". Lansarea va avea loc in cadrul targului international de carte Bookfest, la Cafeneaua literară Origo, Pavilion C1.


Va recita actrita Crina Matei. 

Gând

Decența si modestia sunt virtuți. Putini le poseda si mulți nu le apreciază. 

Trilogia "Imi place" - Imi place sa te ascult

imi place sa te ascult 

ai un glas cald, calm, dar categoric 

Explicațiile tale încep atât de logic 

dar ramân suspendate parca 

pe marginea unei prăpastii 

ca si cum o urmare nu ar mai veni

ca si cum sfârșitul nu s-ar întâmpla

niciodată 

te ascult cu ochii închiși 

iar vorbele tale imi pătrund simțurile 

devin personajul poveștilor tale 

Trăind aievea întâmplările 

fabuloase inventate de tine 

glasul tau devine glasul meu

si cant odată cu tine 

alergând despuiată prin norii pufoși 

imi place sa te ascult 

parca mi-as asculta propriul eseu

despre mine însămi 

glasul tau ma pătrunde prin porii 

expandati ai simțurilor

Trilogia "Imi place" - Imi place sa te citesc

imi place sa te citesc 

dintre cuvintele tale

străbate un iz misterios

îți amintești? la inceput 

am crezut ca esti femeie 

cuvintele ti se înșirau pe hartie 

vijelios si puțin neînțeles, 

ca explicația unei femei grăbite 

in scurt te-am descoperit bărbat 

si brusc 

ti-am înțeles cuvintele așternute 

sobru si răspicat 

precum un documentar extrem de detaliat

este bărbat! mi-am spus 

si m-am minunat de delicatețea 

cu care îți expuneai ideile 

de intuiția cu care imi descriai trăirile 

de sensibilitatea cu care tu

chiar înțelegeai zborul...

zborul pufului meu crescut in locul pielii 

imi place sa te citesc

e ca si cum m-as citi pe mine

doar ca tu esti bărbat!

Trilogia "Imi place" - Imi place sa te privesc

imi place sa te privesc 

dar nu direct in ochi,

ci începând din vârful degetelor de la picioare 

apoi urcând cu privirea 

de-a lungul trupului tau scrijelit 

cu atâtea enigme 

nu-mi place sa te privesc fix in ochi 

e ca si cum mi-as dori sa mănânc 

doar glazura de ciocolata de pe un tort 

imi place sa te privesc dezbrăcat, 

alungit leneș in pat, cu o mâna 

aruncată dezordonat 

sa-ti contemplu abdomenul fibros 

si brațele brăzdate de vene pulsând ostentativ 

imi place sa te privesc in final drept in ochi 

sa ma minunez de cat de repede isi schimba culoarea 

de la gri deschis pana la albastru intens ori verde safir
uneori violet pal,

de fiecare data cand ma simți admirandu-te 

imi place sa te privesc 

e ca si cum m-as privi intr-o oglinda 

doar ca tu esti bărbat

Ca marea

ca marea sunt de zbuciumata 

ca plânsetul de dor si jale 

ca inima ce nu mai poate 

caci bate-n van si apoi moare 

ca urletul de tren sălbatic

ce rataceste-ntr-un desert 

ca floarea frântă de-o furtună

cu trupul vlăguit, inert...

ca marea sunt de zbuciumata 

si ca nisipu' împrăștiat 

ca vântul urlător în valuri 

ca sufletul destructurat 

sunt rupta-n zări, ca universul 

ce azi se-ntinde muribund 

așa ca ma întind pe-o stâncă 

sunt toți cei ce ramân plângând 

ca marea sunt de zbuciumata 

mi-au secat toate lacrimile 

plaja mi-atârnă suspendată 

mi-au înghețat vapoarele!

Contopire

În distanțarea mea de Dumnezeu
uitat-am să creez,
m-am crezut zmeu
ah, ce-i mai greu pe-acest pământ?
să mă comport
și să trăiesc
exact așa cum sunt?!

da, am uitat să fiu un creator
de vise scurte,
dar intense
de stari de vis,
în primă faza inocente
apoi de scris,
de dor de scris,
de dor de fapte inerente
și de decizii înțelepte

să fii un creator
să fii un Dumnezeu
e greu, e foarte greu
căci ce-i mai greu pe-acest pământ
s-alegi să-ți traiesti viața
precum a unui sfânt
Și ceea ce creezi din propriul eu
e musai să te contopească
cu un  Dumnezeu!

nu am nimic

nu am nimic sa îți ofer
in afara de mine
venit-am-n lumea asta goală
fără veșminte si fără avere
m-am născut întâmplator
doar pentru tine

nu am nimic sa-ti spun
in afara de numele meu
căci restul de cuvinte
chiar sunt de prisos
m-am născut muta
total întâmplator
vorbind doar pentru tine

nu am nimic sa îți arat
in afara de ochii mei
m-am născut oarba
in jurul meu nimic nu-i de vazut
căci eu văd  prin ochii mei
ceea ce doar tu vezi

o intamplare fantastica
a făcut ca eu sa ma nasc
săraca, muta, oarba si surda
dar bogata de tine
vorbind despre tine
văzând prin tine
si ascultând prin urechile tale

din ziua in care m-am născut
sunt chiar tu,
lumina croita din sufletul tău
nu am nimic
nu ma am decat pe mine,
desprinsa din tine 

Nemuritoare păsări

când stau de vorbă păsări 

grăind despre eterne 

zboruri și călătoare 

povești despre pustiu 

simțim vâltoarea vieții 

al nopții aprig soare 

ce strălucește galben 

pe cerul încă viu 

poate nu suntem  gata 

să ne-nfruntăm destinul 

natura și suflarea 

sunt toată noastră ceata 

cu care ducem lupta 

s-atingem țelul unic 

de-a ne primi lumina 

în sufletul vremelnic 

când stau de vorbă păsări 

ființe-avorbitoare 

sa ne-ascuțim simțirea, 

auzul și vederea 

căci ele dau grăirea

și ele spun povestea 

și de la ele afli 

cum îți va fi zburarea 

și tot ele te-nvață

să-ți trăiești nemurirea 

Inestimabil

ca o metaforă îți stau pe limbă

în timp ce tu ca o bijuterie îmi strălucești la gât 

cu gânduri cu tot îmi pătrunzi în piele

în diminețile în care cu răsfățul ne îndulcim cafeaua 

părul meu te pătrunde în nări 

și ochii tăi iscodesc albastru 

ideile răstălmăcite și răsturnate 

in așternutul mătăsii șifonate 

de îmbrățișările vijelioase 

fiecare clipă devine nestemată 

din șiragul de aur al zilelor seci

dai sens existenței, dai sens viețuirii

cu tine, prin mine, clipa devine 

inestimabilă bijuterie