unde sa emigram?

in ultima vreme se vorbeste tot mai des despre emigrare. rectific: in ultima vreme, noi si prietenii nostri vorbim tot mai des despre locul unde am putea emigra din bucuresti, unde am putea sa fugim, sa scapam, sa nu mai auzim de bucuresti. sa scapam de poluarea care te obliga sa nu mai respiri, sa scapam de traficul care te obliga sa stai in casa, de super-marketurile care te obliga sa mananci numai de la chioscul de la coltul blocului, de politicienii care te obliga sa-i injuri, de jurnalele care te obliga sa inchizi tv-ul si sa citesti o carte, de tot orasul care te obliga sa pleci din el inainte de a nu a mai putea supravietui.

sarbatorile de iarna le-am petrecut intr-un orasel. sa va spun cate ceva despre el si despre ce se intampla in el. trecerile de pietoni au avertizare sonora pentru nevazatori. toate trotuarele, frumos pavate, au rampa pentru carucioare. exista pe unde mergi containere cu material antiderapant. luminile de craciun de pe strazi, de prin copaci, de la magazine sunt superbe, cum nu poti vedea niciodata in bucuresti. bradul de craciun este de vis, nefiind nici pe departe un mastodont metalic. in baruri si restaurante poti bea lapte cald si gasesti si sambata seara locuri. masinile sunt rezonabil de rare sau dese (cum vreti voi). drumurile sunt curatate imediat de zapada. nu se claxoneaza ca la nebuni. in supermarket nu stai o ora la coada. exista un patioar pe mall-ul din oras, unde poti patina normal. nu este niciodata arhiplin, ca in bucuresti. nu se sparg case, nu se sparg masini, legile nu le fac tziganii. exista containere de gunoi pe categorii (sticla, hartie, etc). conducatorii sunt si ei corupti, insa mai fac cate ceva si pentru oras si cetateni. vara nu este niciodata foarte cald, iarna nu este niciodata foarte frig. oamenii sunt prietenosi si nu prea vezi batai pe strada (decat daca insisti). vanzatoarele iti vorbesc frumos, nu intr-o scarba totala, iar chelnarii iti sunt prieteni din start. nu te face nimeni la buzunare. am vazut de revelion un nene cu lozuri in plic cu doi papagali inghetati dupa el. :)) scria cineva mai demult pe un blog ca n-a mai mai vazut asha ceva de mult. e, voila, aici mai exista. cel mai tare m-a impresionat liftul dintr-un magazin mare. in el era o liftiera care croseta si care ne-a intrebat politicoasa, nicidecum plictisita, la ce etaj ne duce. preturile la case sunt maricele si aici, insa mai ai o sansa. vanzarile nu sunt monopolizate de agentii sau de "racheti" sau cum le zice. aerul , am uitat sa spun de aer, este RESPIRABIL. este putin spus respirabil, este un aer de facut tratament pentru plamani cu el.

acesta este orasul in care imi doresc sa "emigrez". si nu este un oras din alta tara, este un oras de la noi din tara. un oras in care bunul simt inca mai exista si in care prietenia si buna cuviinta s-au conservat impresionant de bine.