Te-am crezut

Întâi de toate ți-am crezut intenția

Apoi firește, atenția

Te-am crezut că mă cauți pentru că mă placi

Am răspuns la asta aproape stângaci

Dar te-am crezut

 

Ți-am crezut vocea caldă când mi te adresai

Și văpaia din ochi atunci când povesteai

Ți-am crezut tremuratul din vocea telefonizată

Și tremurul palmei ce-o simțeam transpirată

Ți-am crezut îmbrățișarea sfioasă ca o domnișoară

De parc-ai fi iubit pentru prima oară

Ți-am crezut mai apoi atingerea întâmplătoare

Și uneori privirea pur contemplatoare

Și te-am crezut

 

Ți-am crezut fiecare cuvânt

Și fiecare promisiune plină de avânt

Am crezut totul, chiar și-o minciună

Știind că atunci când mă apără e bună

Dar am crezut

Am crezut că trufia-ți ascunde modestia

că egoismul îți acoperă altruismul

Ți-am interpretat reticența doar ca timiditate

Iar autoritatea ca fragilitate 
Așa am crezut 

 

Te-am crezut când ai spus c-ai muri pentru mine

Și că de-ar fi azi ieri, aș fi a ta de mâine

Te-am crezut