Tu,
tu îmi șoptești versuri nespuse
și îmi fredonezi
cântece nemaiauzite
îmi atingi simțurile
vibrându-le așa cum
nu s-a mai întâmplat nicicând
Ție,
ți-aș lăsa cuvintele
să mi le respiri
în locul aerului din jur
și ți-aș alinia tresăririle
pentru a mi le mângâia rând pe rând
până se vor transforma
în atingeri diafane
Eu,
îți dăruiesc visele mele
unele încrustate în ceruri adânci
altele abia născute și abia răsuflând
ți le aștern înaintea pașilor
sub forma unei poteci din petale moi
mirosind a rouă
Mie,
aș vrea să-mi dai toate gândurile
din zilele și din nopțile tale
ca șă-ți desenez cu ele
scenete de poveste,
iar toate dorințele să mi le mărturisești
pentru a ți le îndeplini
una câte una,
ca într-o magie nesfârșită...
Aripi de fluture vad/simt in poezie :)
RăspundețiȘtergere