Uneori cred că scrisul este singurul mod de a mă exprima. Alteori cred că a scrie mă ajută cumva. Mă ajută să mă înteleg și să fiu înțeleasă. Dar...scrisul este doar o evadare persoanală, neînsemnată pentru restul lumii. Nu mă citește nimeni doar din ceea ce scriu. (Și oricum nu interesează pe nimeni să mă înțeleagă. Ce-i prostia asta ?!). Probabil că trebuie să ies din această lume imaginară în care poveștile halucinante deformează realitatea. Viața e tristă, oamenii sunt egoiști, nevoile primordiale detronează sentimentele. "A scrie" nu este un mod de a trai, ci un drum sigur spre "moarte". Scriind îți pierzi abilitatea de a vorbi, caracteristica esențiala în relațiile sociale, nu?
În concluzie, pentru un timp nu voi mai scrie. Nu știu cât va fi acel timp: o oră, o zi sau un timp ... Nu voi mai scrie până atunci când voi crede că am învățat să traiesc, că am învățat ceva de la oamenii care se iubesc doar pe ei, pentru care contează doar propria persoană. Că am învățat să trăiesc în lumea reală. Exact așa cum face toata lumea.
În concluzie, pentru un timp nu voi mai scrie. Nu știu cât va fi acel timp: o oră, o zi sau un timp ... Nu voi mai scrie până atunci când voi crede că am învățat să traiesc, că am învățat ceva de la oamenii care se iubesc doar pe ei, pentru care contează doar propria persoană. Că am învățat să trăiesc în lumea reală. Exact așa cum face toata lumea.
Nu o sa reusesti niciodata ca nu este felul tau asta, si apoi si daca te-ai schimba ai plati un tribut mult prea scump sa redevii ceea ce esti tu cu adevarat!
RăspundețiȘtergereNu poti trai numai cum ai venit pe pamant, tu esti buna percepand lumea si nevoile ei.
Si sa stii ca de multe ori se intelege mai mult decat ai vrea tu sa se inteleaga.
Lumea poetilor nu este o lume usoara dar este o lume frumoasa.
Stii si tu ca esti iubita si inteleasa doar ca suntem mult prea lenesi sa ti-o spunem.
Multumesc, Maria. Am zambit. :) Am multe de învățat. Trebuie sa-mi rezerv timp pentru asta. A nu mai scrie si citi e o forma de a face rost de timp pentru asta.
RăspundețiȘtergereEu am mare nevoie de scrisul tau,ma regasesc in tot ce scrii chiar daca uneori ma intristeaza,nu renunta la scris te implor.
RăspundețiȘtergeremultumesc, Lilian. Voi scrie...dar acum am nevoie de o pauza. cred ca am vorbit prea mult fără rost.
RăspundețiȘtergereAm renuntat mereu la scris, la acea parte din mine, nu am reusit. Am sters un blog, am creat altul... mereu am scris.
RăspundețiȘtergerepoate scrisul e intradevar pentru noi, pentru linistea noastra... ne rupem de realitate, ne rupem de adevar...
Am invatat ca la baza societatii stau visatorii, creatorii de cuvinte, cei ce cred in in vise.
Cuvintele sunt folositoare, pentru noi, pentru sufletele noastre.
Iti doresc sa gasesti ceea ce cauti pentru ca atunci cand vei gasi acel lucru o sa il exprimi prin cuvinte
@tlaloc: Ai mare dreptate. Nu putem trai fara de ceea ce ne reprezinta. Iti multumesc pentru sustinere.
RăspundețiȘtergere