inainte de cazare

stateam de ceva vreme prin bucuresti. imediat dupa ce am terminat cu bac-ul, m-am mutat in bucuresti impreuna cu mama mea ca sa pot sa merg la meditatiile de desen zilnic. stateam undeva pe la foisor, in casa unui fost profesor de sculptura. eu cu mama mea stateam intr-o camera intunecoasa, care mirosea ingrozitor a mucegai. nu ne puteam permite sa stam in alta parte. acolo nu plateam nimic, trebuia doar sa-i facem de mancare d-lui in varsta care ne gazduia.
in toamna am picat examenul la arhitectura. toate visele mele s-au spulberat odata cu aflarea rezultatele. urma sa ma intorc de unde venisem. parintii mei nu m-ar mai fi putut tine inca 1 an la medidatii in bucuresti. pe deasupra nu aveam nici unde sta. la mosul la care stateam achizitionasem un microb ceva, pentru ca tuseam non-stop, faceam febra si aveam plamanii varza. luam antibiotice inutil. nu ma vindecam, pentru ca in camera unde dormeam nu patrundea niciodata soarele.
asha debusolata cum eram m-am inscis la constructii. concurenta a fost mare, 10 pe loc, dar toti cei 10 eram picati de pe la alte facultati. deci toti eram niste verze. :))
am intrat cu brio. nu-mi venea sa cred. orizonturile mi se deschisesera din nou. aveam garantia ca voi primi un loc in camin. sa pot sa raman in bucuresti era salvarea mea.

in ziua cu pricina, m-am trezit normal, pe la 8.30. nu ma grabeam sa ajung sa-mi iau loc in camera, pentru ca nu-mi inchipuiam ce-o sa fie. am ajuns ca o floare in tei pe la 11. stiti desenele alea animate cu un caine caruia ii sar ochii pe masa rostogolindu-se? asha mi-au sarit si mie cand am vazut puhooooiiiii de lume: boboci speriati, parinti disperati, studenti din ani mai mari relaxati, gramezi de bagaje, chistoace de tigari aruncate peste tot, sticle goale pe langa gard, multa mizerie si galagie. multa, multa galagie. am remarcat niste baieti mai pletosi, niste fetiscane fumand tacticoase si strident machiate, niste parinti care asteptau cuminti rezolvarea problemei, o femeie cu basma pe cap, grupuri - grupusoare de baieti si fete, probabil mai mari si unii care tot carau niste papornite dintr-o parte in alta. am mai remarcat si niste catei, vreo 7-8, care se tot plimbau de la o persoana la alta, dand din coada. pe la ferestrele fare perdele, cu tamplarie mai veche decat istoria, se mai vedea cate un student stergand de zor geamurile cu ziare. niste baieti carau un frigider Fram (nu vazusem niciodata asha ceva), un altul o antena de camera, iar altul le facea loc printre multime. o fatea ducea un lighean rosu intr-o mana, iar in cealalta o geanta uriasa prin care se desluseau siluetele unor borcane.

si in tot acest haos nimerisem eu...
o stare de neliniste m-a cuprins. m-am intrebat deznadajnduita: eu ce fac acum? nici nu-mi inchipuiam eu ca era doar inceputul...