Lumea ta, străine...

Nu sunt din lumea ta, străine
cum nici tu nu mai poți să-mi fii
pentru o noapte dor în mine,
printr-o secundă, veșnicii...

nu pot să te urmez în drumu-ți
m-am rătăcit prin adieri
de mângâieri și de alintu-ţi
din tălpi fierbinți până-n fiori

nici chipul nu ți-l regăsesc
cu ochii calzi și-întrebători
în gemete ce mor firesc
printre cearșafuri în reci zori

străine, nu-s din lumea ta
a mea văpaie-acolo moare
ia-ți zâmbet, suflet și ce-oi vrea
în lumea mea e din nou soare...