Iubire - între raţiune şi idolatrie

EA: Te iubesc ca şi cum aş iubi prima oară în viaţă. Ca şi cum fenomenul acesta nu a existat pana acum, cand l-am descoperit eu. S-a întâmplat pe furiş sau ca un vis. De când am început să vorbim am început să mă îndrăgostesc ireversibil. Cu fiecare cuvânt pe care mi-l spuneai, descopeream părticică din sufletul tău, cu fiecare propoziţie pe care ti-o spuneam, îţi făceam mărturisirea sufletului meu. Ţi-am scris cartea vieţii mele, ţi-am povestit trăirile mele, colţişoarele cele mai ascunse ale sufletului meu, ţi-am vorbit despre ceea ce s-a furişat la mine în suflet ca o adiere, ca o lină mângâiere a unei răni vechi. Am început prin a te vedea un ideal intangibil. Am continuat să te percep ca pe o lumină călăuzitoare de-a lungul unui drum întortocheat şi întunecat. Cu timpul ai devenit mărul interzis, suculent, cu coajă lucioasă şi sănătoasă, strălucitoare. Mi-am dorit să-l muşc cu pasiune, să-mi aline deopotrivă şi setea şi foamea de tine.

EL: Am ajuns să te iubesc dincolo de puterile mele lumeşti, dincolo de capacitatea mea de intelegere. Pasiunea mea pentru tine este ca o dulce otravă, ştiu că mă ucide, dar are un gust divin. Nu mă pot opri să te port în gândurile mele, să te doresc, să mi te imaginez în braţele mele. Îmi doresc atât de mult să stau în braţele tale, să te privesc în ochi şi să-ţi mângâi faţa, buzele, gâtul, pieptul. Îmi doresc să te îmbrăţişez şi să te sărut cum nu a mai făcut-o nimeni, de când e lumea asta, de când s-a născut primul bărbat cu sărutul lui sălbatic. Îmi doresc să te iubesc, cu pasiune şi cu umilinţă. Îmi doresc să te strivesc sub trupul meu, pentru că ştiu că numai aşa ai reuşi să-mi relevi dorinţa ta de supunere totală.

EA: Vreau să mă simt dominată de tine, vreau să stau în genunchi în faţa ta şi să-mi plâng suferinţa. Vreau să mă priveşti ca pe o sclavă, iar eu să-ţi satisfac cele mai negre, cele mai ascunse, cele mai diabolice fantezii.

EL: Dar ştiu că sufletul tău este curat, gândurile tale sunt albe ca aripile unui porumbel, sunt pure ca lacrimile unui copil. Ceea ce eu râvnesc se află în contradicţie cu profunzimea şi spiritualitatea iubirii tale. Te rog, nu mă condamna, dorinţa mea este tot o manifestare a iubirii, aşa spun cărţile.

EA: M-ai învăţat prin atitudinea ta că iubire înseamnă mult mai mult decât o abandonare sub presiunea simţurilor, a stimulilor fizici, care ne fac să ne cutremuram la fiecare atingere. Iubire înseamnă resemnare mai mult decât răzvrătirea tuturor celulelor şi porilor, a tuturor ideilor şi sentimentelor, înseamnă armonie spirituală mai mult decât pasiune sălbatică, înseamnă abnegaţie mai mult decât mândrie şi vanitate. Iubirea înseamnă un dans spectaculos prin univers, înseamnă pasiune diafană, neconturată, transparentă, absolută. Înseamnă contopire spirituală, dincolo de limitele fizice. Înseamnă vibraţia sufletelor acum şi dincolo de această viaţă. Înseamnă totul, naştere şi moarte, lacrimi şi zambete, durere şi exaltare.

EL: De aceea, draga mea, frumuseţea sufletului tău m-a îngenucheat. Stau să mă întreb dacă doar te doresc sau te şi iubesc? Răspunsul îl ştii prea bine. Te iubesc spiritual şi fizic, deopotrivă. Dorinţa fizică se contopeşte cu fericirea spiritului când îmi vorbeşti, îmi formează un trup virtual pe care-l simt înflăcărat, copleşitor. Te doresc pasională şi "murdară", te ador castă, neprihănită. Deci te iubesc. Te iubesc adevărat, cu toată fiinţa mea spirituală şi fizică. De aceea orice durere, orice umilinţă, pălesc în faţa a ceea ce simt. Gustav a fost prins şi doborât de lagunele simţurilor, nutrind iubire platonică şi dorinţe carnale pentru efebul de 14 ani, impresionant de frumos. Şi-a cărat povara acestei iubiri până la moarte, stingându-se de boală fizică şi de regret metafizic, râvnind dureros, homosexual şi pedofilic la un trup interzis. Şi-a luat în moartea lui rigorile impuse de moralitate şi integritate, pătate doar de dorinţele fizice neîmplinite.

EA: Tot aşa şi eu îmi voi căra iubirea şi pasiunea, cu supunere şi sacrificiu, până la moarte şi până dincolo de ea.

EL: Lasă-mă să te iubesc aşa cum m-a învăţat natura, universul acesta, aşa cum îmi dictează nu raţiunea, ci doar inima!

EA: Nu te împotrivi, doar priveşte-mă şi simte-mă!

Eu, azi...
Si eu, întotdeauna...