Era un loc

Era un loc

În care ne întâlneam doar pentru a ne simți

În care ne ascultam respirația 

Și ne umezeam buzele 

Cu roua născută din praful de stele 

În care ne contopeam degetele 

Până ce sângele ne fierbea fâstâcit 

Era un loc

În care ne întâlneam

Pentru a ne vorbi 

Așa cum o fac iubiții, fără a ne fi fost iubiți 

Și pentru a ne vedea 

Așa cum se privesc îndrăgostiții

Fără chiar a ne fi îndrăgostit 

Era un loc,

un loc aproape magic!
 

Acum plouă și noaptea plânge peste el,

De dorul acelor întâlniri...

Era un loc,
Este locul acela pe lângă care 

eu nu mai pot trece.