Tot ceea ce-ţi doresc

 

În serile în care mă sting de dorul tău
În clipele în care de tine-mi este rău
Atunci când universul se stinge către mine
Și doar o respirare în viață mă mai ţine
Când sângele-mi îngheață în venele pulsânde
Când palmele îmi cad greoaie, dar plăpânde
Când lacrimile-mi seacă de-atât amar de plâns
Și pulsul mi se-aude din ce în ce mai stins
Abia atunci poetic, ca într-o epopee,
Relev în poveşti triste a noastră odisee
Atunci realizez, cu sufletul cârpit
C-ai vrut să mă ucizi, nu să mă fi rănit
Rămân în așteptarea zilelor senine
Când bucuria vieții mă va uita de tine
Și în final de cântec, atât îți mai doresc
Când vei gândi la mine
Visez doar să zâmbești,
Nu să te întristezi!