Povești

M-ai luat de mână
Și m-ai purtat
Pe meleaguri nemaivăzute
Și mi-ai pus aripi moi plăpânde
Și m-ai însoțit
În văzduhul violaceu
Și m-ai împrietenit cu stelele
Și m-ai făcut soră cu fluturii
M-ai făcut sa mă simt ca o petală
Într-o lalea de catifea
Am simțit fiorii nemărginirii
Neatinse
Și am tresăltat
La bucuria descoperirii
universului necunoscut

Am trăit o poveste, un vis
Crezând că am regăsit
Un pierdut paradis
Dar au fost doar vorbe
Ticluite ca într-un basm...

Nu aș fi vrut să mă trezesc
Și să-mi dau seama
Nu eram pregătită pentru asta

Ce trist că nu mai am puterea
Ca să mai cred în povești