duminică, 27 mai 2012

Fără nume

Dacă ar fi fost
Să mă fi născut lut,
Din nisip şi din pământ
Cu apă udat
Şi-n soare scăldat
Aş fi vrut, cât aş fi vrut
În palmele-ți fine s-ajung
Şi să mă frămânţi
Cu atingeri fierbinți
Să-mi sculptezi un trup
Ca din tine rupt

Dacă ar fi fost
Să mă fi născut văpaie
Ruptă din soare
Scăldată de ploaie
Aş fi vrut, cât aş fi vrut
În privirea ta s-ajung
Şi să mă tranformi
În neînteleşi fiori
În vise când dormi
Să devin patimă
În propria-ți inimă

Dacă ar fi fost
Să mă fi născut nevăzută
Terminată şi neîncepută
O iluzie, o poveste
Ușor de înţeles, dar fără a şti ce este
Aş fi vrut să-ți fiu
Prin suflet stare trecătoare
De încântare
Şi când ți-ar fi fost greu
Să-ţi îndrepţi privirea
către sufletul tău
Unde să fiu eu

Dacă ar fi fost să nu fi fost,
să fi fost nimic
Cred că aş fi vrut, cât aş fi vrut
Să mă fi aflat
Iar tu să fii aflat
Că m-am întrupat
În ceva, în orice
Doar ca să fiu
ceva minunat
pentru tine:
O minune, fără de nume...

2 comentarii:

Comentariul tău este important pentru mine!